De Rusalii, scheienii ies la joc

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Publicitate

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 21.06.2013

• Ca în fiecare an, dacă vremea e bună, Junii Bătrîni organizează pentru Junii Tineri „Jocul strămoşesc din Varişte“

Dacă vremea e bună, duminică, de Rusalii, Junii Bătrîni organizează pentru Junii Tineri tradiţionalul ,,Joc strămoşesc“ din Varişte. Braşoveni din toate colţurile oraşului sau chiar din străinătate urcă în fiecare an să vadă cum încing Junii hora strămoşească. De dimineaţă, tinerii îmbrăcaţi simplu „civi“ cu bluze albe, dansează hora tradiţională în Piaţa Prundului. Abia după ce îmbracă costumele tradiţionale din Schei, şi se strîng din nou la horă în Varişte. Aici începe adevăratul spectacol. În jurul troiţei din Varişte, Junii îşi etalează nu numai priceperea la dans, ci şi costumele vechi, aceleaşi din vremea străbunicilor. De „jocul strămoşesc“, cei necăsătoriţi scot fetele la joc. Fiecare băiat îşi alege din timp fata pe care are în gînd s-o joace. Pe vremuri, scoaterea la joc a fetei era un prim semn că un fecior şi-a ales viitoarea soţie şi că urmează nunta.

Pregătiri pentru joc

Pregătirile pentru jocul din Varişte încep de sîmbătă. Fetele au făcut curăţenie, au pregătit costumele, băieţii au pus steagurile şi au adus bradul din Poiana Braşov. Bradul trebuie să fie împodobit cu steguleţe colorate şi panglici, cu tricolorul şi steagul Junilor Tineri. Băieţii poartă în piept cocarde, cu panglici tricolore şi bănuţ de metal cu simbolul grupului. Muzicanţii sînt aleşi cu grijă, de obicei aceeaşi de ani buni, ca să ştie jocurile. Se joacă Hora Junilor, Braşoveanca, Sîrba şi Breaza. Hora Junilor este singura horă din România care se joacă pe partea stîngă. Nu seamănă cu nicio altă horă. Melodia e mai lentă, dar e foarte grea şi puţini ştiu s-o interpreteze.

Portul Junilor Tineri

Costumul Junilor Tineri se compune dintr-o cămaşă albă, cioareci, un flanel cu mîneci, laibăr şi şpenţel, haină şi jachetă, pălărie cu tricolor şi cizme negre. Fetele au cămăşi albe de borangic, cu mîneci largi de dantelă, terminate cu „pumni“ (manşete) de catifea brodate cu fir. Manşetele de culoare verde, vişinii sau aurii, se leagă cu panglici de mătase. Peste cămăşi poartă un laibăr de mătase din aceeaşi culoare cu fusta, croită în mai multe foi. Peste mijloc, Juniţele se încing cu un brîu de catifea, închis în faţă cu două paftale de argint aurit cu flori reliefate.

7 feluri de Juni Braşoveni

• Junii Braşovului sînt menţionaţi documentar pentru prima oară în 1728, într-un hrisov din arhiva Primei Şcoli Româneşti din Schei. Junii sînt consemnaţi ca „o rînduială din bătrîni“, un obicei străvechi din Scheii Braşovului. Junii sînt organizaţi în 7 grupuri: Tineri, Bătrîni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Albiori şi Roşiori. Conducătorii fiecărui grup au cîte un buzdugan tricolor, simbol al vitejiei şi demnităţii. Orice grup are în componenţa sa, în afara membrilor, vătaf, armaş mare, armaş mic, sutaş, stegar, şi surlaş, care se deosebesc prin anumite elemente distincte. Junii Tineri reprezintă vechea ceată a feciorilor. La început erau doar cei care au împlinit 16 ani. Cei căsătoriţi, indiferent de vîrstă, treceau în rîndul Junilor Bătrîni.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

Comentarii: