Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Descoperire inedită


Un inel vechi de 3.500 de ani ar putea rescrie istoria lumii

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Inelul de bronz descoperit la Seimeni (Constanța) conține semne similare celor scrijelite pe celebra plãcuțã de la Tãrtãria (Alba)
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 20.06.2014
• Brașoveanul Cristian Pintilie a descoperit un inel gravat cu aceleași simboluri prezente și pe misterioasele tăblițe de la Tărtăria
• El crede că acest inel, îngropat la o aruncătură de băț de „Gînditorul“ de la Hamangia, certifică, în sfîrșit, autenticitatea controversatelor tăblițe

Brașoveanului Cristian Pintilie îi place să se plimbe prin lume cu ajutorul programului Google Earth. Turistul virtual caută locuri interesante, încărcate de istorie, dar încă nedescifrate. În special în Dobrogea își îndreaptă atenția, acolo unde au înflorit vechi civilizații și despre care încă nu s-a aflat totul. A găsit astfel urme de cetăți și sanctuare. Însă zilele trecute, căutările brașoveanului s-au concretizat într-o descoperire arheologică palpabilă despre care crede că va produce o cotitură importantă în istorie. Lîngă Cernavodă, în satul Seimeni, acolo unde văzuse pe Internet zeci de adîncituri ciudate în formă de disc, a săpat și a găsit o comoară: ceramică, vetre, amfore. Dar cel mai valoros artifact pe care l-a scos la lumină îi întrece cu mult așteptările: un inel de bronz pe care sînt inscripționate simboluri similare celor de pe celebrele plăcuțe de la Tărtăria. Dacă inelul se va dovedi a fi vechi de circa 3.500 de ani, așa cum bănuiește arheologul amator, atunci ne aflăm „în fața verigii lipsă care leagă culturile neolitice de epoca tracică“. Inelul ar putea atesta faptul că pictogramele găsite la Tărtăria, despre care se crede că sînt vechi de circa 7 milenii, constituind prima scriere din istoria omenirii, au fost folosite vreme de mii de ani de către civilizațiile care au trăit pe meleagurile noastre. O surpriză totală, deoarece la vremea cînd se fabrica acest inel, alfabetul de la Tărtăria se presupune că era deja dispărut. Enigma se adîncește, dacă ne gîndim că, față de Tărtăria, Seimeni e la o distanță de sute de kilometri și circa 3.000 de ani. Însă la numai o aruncătură de băț de Hamangia, ceea ce lansează noi ipoteze de lucru pentru istoricii din întreaga lume. Deocamdată, inelul a ajuns la Muzeul Național de Istorie. Curînd vom afla de ce specialiștii de la București au recepționat artifactul cu o mare uimire pe chipuri.

Inelul din brazdă

Acum patru ani, Cristian Pintilie a descoperit pe harta virtuală a Dobrogei 59 de discuri de pămînt, în apropiere de Cernavodă. Fiecare adîncitură circulară are circa 20 m diametru. Zona nu este inclusă în repertoarul arheologic al României, deci pe-aici nu s-au căutat vestigii istorice. Însă este foarte aproape de necropola de la Hamangia, acolo unde a fost descoperită capodopera neoliticului, statueta „Gînditorul“. După ce a emis mai multe ipoteze în legătură cu ceea ce ar putea fi aceste discuri, săptămîna trecută, brașoveanul s-a hotărît să descindă la fața locului și să sape într-unul din aceste cercuri de pămînt. Și-a luat familia și a ajuns la Seimeni. „Îmi propusesem să caut urme de cenușă, dovadă că acolo ar fi fost o așezare, fiindcă am presupus că discurile au fost locuințe. Am săpat și imediat am dat peste ceramică, la aproximativ 15 cm adîncime. Amfora getică era fixată în solul nisipos al locuinței. Am luat detectorul de metale și, deși locul era plin de sîrme și tot felul de metale, prima descoperire a fost chiar inelul. Cum s-a desfăcut brazda, a și apărut. Inelul acesta parcă se cerea descoperit, atît de ușor a ieșit la iveală“, povestește entuziasmat brașoveanul. A anunțat autoritățile, dar fiind week-end, cu greu s-a găsit cineva să-i înregistreze descoperirea. După două zile, a reușit să încheie formalitățile, apoi s-a dus glonț cu inelul la București și l-a predat la Muzeul Național de Istorie. „Inelul sigilar trebuie să fie o piesă de mare valoare, după cum s-a uitat la el istoricul care l-a recepționat. Din păcate, evaluarea va avea de așteptat, pînă se găsesc fonduri“, spune brașoveanul.

„Un mesaj din neolitic în capsula timpului“

Tot privind frumusețea de inel perfect conservat, pe care se pot vedea foarte clar scrijelite niște semne, Cristian a observat similitudini cu misterioasele tăblițe de la Tărtăria. „Inelul are diametrul de 20 mm, iar sigiliul are formă octogonală cu laturile de 3 și 6 mm, dispuse alternativ. Pe sigiliu sînt gravate imagini ideografice, dintre care două sînt identice cu semnele Vinca-Turdaș. Unul se regăsește pe plăcuța circulară descoperită la Tărtăria în 1961 de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, iar alte două sînt asemănătoare cu un semn existent pe o plăcuță din ceramică descoperită în anul 1969 la Gradesnica, în nord-vestul Bulgariei“, explică arheologul amator, care consideră acest obiect de podoab㠄un mesaj din neolitic în capsula timpului“. Studiind datele cercetărilor anterioare, Cristian a tras cîteva concluzii interesante. El crede că inelul poartă semnele scrierii danubiene, cea mai veche din lume cunoscută pînă acum. Aceste simboluri s-au transmis de-a lungul generațiilor vreme de mii de ani fără să sufere modificări importante și, probabil, sînt încărcate de semnificații deosebite, din moment ce apar pe un inel. Dar ce anume reprezintă acest mesaj și vechimea lui sînt amănunte pe care le vom afla abia peste cîteva luni. Descoperirea lui Cristian Pintilie poate fi dovada de care aveam nevoie pentru a demonstra că plăcuțele de la Tărtăria conțin o scriere veche, și nu imagini cu conotație artistică sau comercială cum presupun teoriile de pînă acum. Nu desene întîmplătoare, ci care au dăinuit prin aceste locuri vreme de milenii.

Seimeni, Tărtăria - aceleași semne

Prima observație interesantă care leagă inelul de la Seimeni cu plăcuțele de la Tărtăria este similitudinea semnelor. Din moment ce acestea au fost folosite în ambele locuri, atunci este vorba de aceeași civilizație neolitică în epoci diferite. Dar care civilizație și ce arie acoperea? Nicio scriere nu funcționează izolat, trebuie să se dezvolte în cadrul unei culturi puternice și larg răspîndite. Aceasta nu poate fi decît cultura Vinca-Turdaș, cu o vechime recunoscută de circa șapte milenii, răspîndită pe teritoriul de astăzi al Serbiei, României, Ungariei, Bulgariei și Greciei. Reprezentanții culturii Vinca-Turdaș au fost și inventatorii primelor unelte de cupru. Dacă inelul de la Seimeni aparține culturii Vinca, atunci cum se explică prezența lui în zona Hamangia, în care a înflorit cultura cu același nume, distinctă de Vinca? E posibil ca aceste două civilizații să fie una și aceeași, concluzie care ar intriga specialiștii. Locul descoperirii, aflat la 500 km de Tărtăria, ridică un alt semn de întrebare: simbolurile s-au perpetuat din Tărtăria spre Seimeni sau invers? Cristian Pintilie presupune c㠄reprezentanții culturii Hamangia, care au creat «Gînditorul» (descoperit în necropola de la Cernavodă, la aproximativ 5 km de Seimeni), au creat și (sau au utilizat) scrierea ideografică numită acum scrierea danubiană. O parte din aceste semne se regăsesc pe tăblițele descoperite la Tărtăria, amulete purtate de un călător care a ajuns în mileniul V
î.H. prin acele meleaguri“. Călătorul respectiv s-a dovedit a fi o femeie de circa 55 de ani, după cum arată analiza oaselor descoperite lîngă tăblițele de la Tărtăria.

Controversata descoperire de la Tărtăria

Scheletul de femeie descoperit lîngă tăblițele de la Tărtăria provine din perioada 5300-5500 î.H. Dar se poate spune cu certitudine că tăblițele au fost ale femeii? Dacă am ști sigur, atunci vechimea plăcuțelor ar fi ușor de stabilit. Dar tocmai aceasta este marea controversă a acestor artifacte neolitice, nu pot fi datate. Povestea misterioaselor obiecte de la Tărtăria, județul Alba, a început în anul 1961, cînd echipa condusă de arheologul Gheorghe Vlassa a descoperit trei tăblițe de lut. Una dintre ele cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii, fiind considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată. O bună parte din aceste semne se regăsesc în inscripțiile arhaice grecești, feniciene, etrusce, iberice. Dar aceste scrieri încă nu erau apărute la vremea cînd se presupune că erau bătute plăcuțele, circa 5.500 î.H. Cel mai vechi este considerat alfabetul fenician (3.500 î.H). Unii cercetători cred că toate aceste scrieri antice s-ar origina în scrierea de la Tărtăria, cu alte cuvinte plăcuțele ar conține cel mai vechi scris din istoria omenirii. Din păcate, vechimea plăcuțelor nu poate fi stabilită prin metoda cu radiocarbon pentru simplul motiv că un arheolog le-a uscat în cuptor distrugînd urmele de carbon. Nu există nici fotografii de la momentul dezgropării lor. Se bănuiește că plăcuțele au fost găsite în altă parte și plantate în situl de la Tărtăria. Cert e că astfel de semne au mai fost descoperite și în Bulgaria și Serbia. Unii cercetători s-au grăbit să tragă concluzia că scrierea a apărut mai întîi în sud-estul Europei, și nu în Mesopotamia (cuneiformele). De aici, indo-europenii au migrat spre Orientul Apropiat, luînd cu ei și scrierea pe care o inventaseră. Alții cred că tăblițele provin din mileniul III și au fost aduse pe la noi de călători din Asia.

Inelul-hartă

O altă controversă este legată de mesajul tăblițelor. Sînt doar trei, dar atît de diferite! Una conține o scriere pictografică, alta una de tip anatolian, iar ultima este o scriere propriu-zisă. Din păcate, sînt prea puține inscripții pentru a putea înjgheba un alfabet. Iar o scriere nu poate fi descifrată dacă nu se cunoaște ce limbă simboliza. Cu alte cuvinte, protoscrierea de la Tărtăria este și va rămîne indescifrabilă. Două din aceste simboluri apar și pe inelul sigilar găsit de Cristian. „Simbolul care a fost interpretat ca figura stilizată a pămîntului și a cerealelor ajunse la maturitate (care se regăsește și pe tăblița discoidală descoperită la Tărtăria), un triunghi cu vîrful în jos din care ies trei-cinci linii paralele, se află amplasat în partea de sus, iar jos este figurat un simbol Vinca-Turdaș, care ar simboliza o apă curgătoare, un val reprezentat ca un semicerc și linii paralele. Dacă ne gîndim la așezarea neolitică de pe coama dealului Seimeni, la baza căruia se întinde cîmpul ideal pentru cultivarea cerealelor, iar în partea opusă este scăldat de apele fluviului, observăm că sigiliul ar reprezenta o hartă. Simbolul pămîntului ar fi dealul Seimeni, iar simbolul apei ar fi Dunărea. Ceva în genul: «Eu, care stăpînesc bogatul deal, situat lîngă marea apă curgătoare». Sigiliul furniza astfel informații despre deținătorul puterii și despre ținutul pe care îl stăpînea“, explică brașoveanul.

Traducerea unui text care n-ar fi trebuit să existe

Nu știm cui a aparținut inelul de la Seimeni, însă tăblițele de la Tărtăria știm sigur că au fost ale unei femei vîrstnice pentru acea vreme, cînd puțini oameni împlineau 55 de ani. Suferise de TBC osos și a fost, probabil, o preoteasă, după cum susțin mai mulți istorici. Lîngă ea au fost găsite 26 de figurine de lut, piatră și alabastru și o brățară din scoici. Figurinele au aceeași expresie cu cele din cultura Vinca și s-a dovedit că au fost făcute din materiale locale, însă scoicile nu sînt de prin partea locului. Pe malul Mureșului se găsesc doar scoici de apă dulce, mari, din care nu se fac brățări. În schimb, scoici mici găsim din belșug în Dobrogea. Ceea ce ne poate duce cu gîndul la originea danubiană a acestei preotese, care trebuie să fi ajuns la Tărtăria în misiune religioasă, dar care, din diferite motive, n-a mai plecat. În acest caz, Hamangia pare să fie mai veche decît Tărtăria sau Tărtăria e mai recentă decît se credea. Mulți cercetători presupun că așa-zisa scriere de pe tăblița preotesei nu reprezintă nimic altceva decît niște mîzgălituri. O afirmație caraghioasă. Existența unei scrieri preistorice lîngă Alba Iulia a fost pusă în evidență încă din 1874, prin arheologul Zsofia Torma. Textul de la Tărtăria a fost tradus cu regulile scrierii sumeriene, adică în cerc, în sens invers acelor de ceasornic, și s-a descifrat un mesaj despre ritualul uciderii și arderii unui sacerdot: „În cea de-a patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue, cel mai vîrstnic, după ritual, a fost ars. Acesta-i al zecelea“. Dacă ar fi niște mîzgălituri, atunci cum de se poate forma o frază logică? Alții spun că sînt semne copiate după scrierea sumeriană (Saue era un zeu sumerian) sau au fost aduse de mineri sumerieni, dar decalajul între cele două culturi este de cel puțin un mileniu. Dacă scrierea de la Tărtăria e anterioară celei din Mesopotamia, atunci leagănul civilizației a fost pe Dunăre, ipoteză cu care niciun specialist n-a fost de acord pînă acum. Dar astfel s-ar explica de ce alfabetul sumerian a apărut brusc și direct într-o formă evoluată.

Satul „Gînditorului“

Revenind la inelul descoperit de Cristian, acesta a stat îngropat 3.500 de ani, la o palmă sub pămînt, într-o locuință circulară de lîngă Seimeni. Acolo, în epoca bronzului, o familie de geți își construise un bordei pe jumătate îngropat. „Locuințe circulare de mărime comparabilă (diametre de 25-28 m) au fost descoperite în Marea Britanie, la Thwing și datează din epoca tîrzie a bronzului. În interiorul altei locuințe circulare am descoperit că peretele exterior fusese întărit cu piatră spartă, iar interiorul a fost finisat cu cărămizi din pămînt uscat la soare și apoi tencuit. Într-o vatră amenajată lîngă o locuință, pe un strat de piatră spartă, se poate observa stratul de cărbune“, spune Cristian. A identificat 59 de astfel de locuințe, dar în total sînt vreo 200. „Așezarea de la Seimeni ar putea reprezenta cea mai mare concentrare de locuințe circulare cu diametre de peste 20 m din Europa“, crede el. În apropiere, pe Dealul Sofia, a fost descoperit „Gînditorul“ într-o necropolă neolitică. Dar singura așezare aparținînd culturii Hamangia se află în localitatea constănțeană Cheia, adică la 30 de km de necropolă. Mult mai aproape e Seimeni, la numai 5 km. Cristian presupune chiar că aceste două culturi au fost contemporane (mileniul VI î.H): „Nu este exclus ca această civilizație sud-dunăreană să fi creat tăblițele care au fost descoperite la Tărtăria“. Cristian crede că simbolurile magice sau religioase s-au transmis nemodificate de-a lungul mileniilor, „ajungînd ca, la sfîrșitul epocii bronzului, să fie și simboluri ale puterii și să fie incizate pe un inel sigilar“. Părerea lui este c㠄inelul sigilar certifică autenticitatea plăcuțelor de la Tărtăria, constituind veriga lipsă între culturile neolitice“. Cine știe? Poate că îi venea perfect pe deget chiar celebrei preotese de la Tărtăria.

Tăblițele de la Sinaia

• O controversă similară o ridică și tăblițele de la Sinaia. Se pare că, în jurul anului 1873, cu prilejul unor lucrări la temelia Mănăstirii Sinaia, au fost descoperite un număr neprecizat de tăblițe de aur cu inscripții dacice. După ce au fost copiate pe alte tăblițe, dar de plumb, o parte ar fi fost topite de Carol I pentru a finanța construcția reședinței sale montane. O parte ar fi fost depozitate în tezaurul Băncii Naționale și ar fi luat drumul Moscovei, împreună cu tezaurul. Prin anii ’40, plăcuțele de plumb au fost fotografiate. Fotografiile ne dezvăluie imagini din bătăliile dacilor cu romanii și texte în greacă și o limbă necunoscută. Se spune că dacii nu cunoșteau scrierea, deci în ce limbă să fi fost scrisă acea cronică a dacilor? După 1990, scrierea conținută pe aceste vestigii a fost studiată. Cercetătorii români au lansat teoria că nu e vorba de o limbă indo-europeană, ci de una să-i zicem dacică. Cît despre conținutul tăblițelor, acesta nu a fost publicat, dar dr. Aurora Pețan, care se ocupă de ele, spune că această cronică relatează detalii despre succesiuni dinastice, lupte locale, marile cetăți ale dacilor.

Alte interpretări ale mesajului de la Tărtăria

• Unele teorii susțin că pe cea de-a treia tăbliță de la Tărtăria sînt scrijelite detalii contabilicești ale unei negustorese, mai precis măsurile de făină. Dacă ar fi așa, atunci nu se explică de ce niște socoteli ar fi inscripționate pe un obiect de podoabă, simbol al stării sociale, cum e inelul găsit la Seimeni. Alții spun că plăcuța de lut era o monedă de schimb. În acest caz, n-ar fi singura, iar inelele nu au avut niciodată funcție comercială. O altă teorie presupune că două dintre plăcuțe erau card de identitate și certificat de producător, care vorbeau despre ocupațiile comunității. A treia tăbliță, însă, nu mai are funcție de document, ci ar fi un calendar al anotimpurilor și al activităților pe care era obligată familia/comunitatea să le respecte pentru asigurarea necesarului de trai zilnic. Însă ipoteza nu explică de ce în acest calendar circular după iarnă vine vară, iar după toamnă, primăvară. Mai plauzibil ar fi să considerăm că enigmatica plăcuță conține simboluri ritualice.

Erich von Daniken – „Înțelepciunea pierdută a vechilor civilizații“

„Tăblițele zăceau pe fundul a ceea ce părea un puț artificial, lîngă cîteva rămășițe umane. Pe ele figurau simboluri picturale ce aminteau atît de tăblițele sumeriene, cît și de vestigiile civilizației minoice din Creta. Dar tăblițele de la Tărtăria, care este posibil să fi aparținut culturii Vinca, trib agricol din epoca pietrei, precedeau cu o mie de ani scrierea sumeriană și cu două mii de ani, pe cea minoică. Teoria este îndrăzneață pentru că, dacă scrierea a apărut în Europa în epoca pietrei, și nu în Sumer, în epoca bronzului, se ridică întrebarea cum a ajuns în îndepărtatul Sumer cu o mie de ani înainte să fi apărut în insula cretană.“
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Istoria locului


    Ilie Birt, căpitanul care a vrut să întemeieze Republica Schei

    Articolul următor

    Răscrucea lumilor


    Drumul Brașovului, primul drum comercial românesc

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2021 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 38 milisecunde, încărcat în milisecunde