Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Descoperire arheologică


Mormîntul unui conducător dac în grota de la Pietrele lui Solomon?

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Cristian Pintilie a descoperit un zid secret într-o grotã de la Pietrele lui Solomon
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 17.01.2014
• Inginerul brașovean pasionat de arheologie Cristian Pintilie a făcut o descoperire care ar putea rescrie istoria locului
• O boltă zidită în stîncă de mîna omului pare a fi intrarea protejată spre un important mormînt dacic sau spre camera unui tezaur

Cetatea dacică de la Pietrele lui Solomon începe să-și dezvăluie misterele. Aproape necunoscută brașovenilor și studiată prea puțin de arheologi, fortificația antică pare să însemne mai mult decît un sistem defensiv, dacă punem la socoteală recenta descoperire a unui brașovean. Pasionat de istorie și arheologie, inginerul Cristian Pintilie a făcut o incursiune în peșterile săpate în stîncă. Într-una dintre ele a găsit o porțiune zidită. A săpat, delimitînd astfel o formațiune boltită. Ce se află în spatele ei, cine și de ce a închis alveola din inima muntelui, ce vechime are sînt întrebări la care nu se poate răspunde încă, însă cu siguranță zidul a fost ridicat pentru a bloca o intrare spre ceva despre care nu s-a știut nimic pînă azi. Numai specialiștii ne pot spune dacă sîntem în fața unei mari descoperiri. Pînă cînd vor străpunge zidul gros și vor scoate la lumină vestigiile din ceea ce bănuim că ar fi o încăpere de piatră, Cristian a lansat cîteva ipoteze cu privire la destinația acelui spațiu subteran. Cel mai probabil, acolo a fost înmormîntată o mare căpetenie dacă. Sau să fie locul de taină în care dacii din Țara Bîrsei au ascuns o comoară? Monitorul Expres vă prezintă în exclusivitate imagini de la intrarea în ceea ce ar putea fi o descoperire istorică.

Cetate cu ziduri groase de 6 metri

În zona de la Pietrele lui Solomon se află situl arheologic „Pietrele lui Solomon“, descoperit în 1913 și studiat de două ori în anii comunismului. Este vorba de o așezare fortificată din Epoca Bronzului, secolul II Î.H. Ceea ce se știe cu siguranță este că în anul 106 d.H., cetatea a fost distrusă, în timpul ultimului război daco-roman. Istoricii spun că în această cetate se adăpostea populația dacă din împrejurimi atunci cînd năvăleau dușmanii. Primele săpături le-a făcut cronicarul sas Julius Teutsch (1867-1936), acum un secol. Geograful Erich Jekelius nota și el că, în trecut, locului i se spunea Cetatea lui Solomon. Alte lucrări au fost făcute în anii ’50 și ’80. S-a constatat o continuă locuire a cetății pe întreaga durată a neoliticului, epocii bronzului și a fierului. Este greu astăzi să identificăm contururile cetății și elementele care o compuneau, dar, cu puțină imaginație și cu ajutorul lui Cristian, putem vedea cu ochii minții faimoasa cetate antică. Se știe că era compusă dintr-o incintă împrejmuită cu ziduri, val de pămînt și palisade, pe care își făceau rondul străjile și unde se organizau lupte. Zidurile sînt impresionante. Conform „Repertoriului arheologic al județului Brașov“ întocmit de Florea Costea, „în total, zidul are o grosime ce depășește șase metri“. Numai stratul care înconjoară umplutura are 1,5 metri.

Sistem defensiv ingenios

S-au mai găsit și urme de stîlpi de lemn verticali, groși de 20-25 cm, care constituiau parapete duble. Cristian explică structura fortificației din bușteni. „Trecerea era blocată de palisade din trunchiuri de copaci de dimensiuni mici și medii, aliniate vertical, fără spații între ele. Trunchiurile erau înfipte în pămînt și erau întărite cu scînduri spre interiorul și exteriorul cetății. Înălțimea lor era de peste trei metri. Apa pîrîului se strecura pe sub palisadă în interiorul cetății“. Capetele palisadelor erau prinse de stînci, astfel că, în fața unei asemenea bariere, orice atacator s-ar fi lăsat păgubaș. „În peretele stîncii dinspre Sud, se pot observa lăcașurile în care erau încastrate scîndurile, pînă la o înălțime de peste trei metri, pe două rînduri, în perechi“, spune Cristian. Aceste amănunte nu sînt descrise în nicio lucrare științifică și, probabil, le-am văzut și noi de multe ori, dar nu am știut ce reprezintă. În cazul în care asediatorii ar fi oprit apa pîrîului să mai pătrundă în incintă, viața în cetate n-ar fi fost afectată. Istoricul Florea Costea arată că, „în stînga pîrîiașului, pe pantele sudice, se văd clar «cisterne» săpate în rocă, probabil locuri de depozitare a rezervelor alimentare pentru că de apă nu era nevoie a se crea rezervă, pîrîul și numeroasele izbucuri permanente fiind suficiente pentru a se rezista la asedii oricît de lungi“.

Turnuri de veghe și lacuri artificiale

Stîncile erau obstacole naturale, astfel că era nevoie de fortificații mai ales înspre Șchei (Nord). „Pentru locuitorii cetății, stîncile erau poziționate cum nu se putea mai bine, exact în punctele cardinale. Stînca de la Nord reprezintă o adevărată fortăreață. Același lucru se poate spune și despre stînca de la Vest, străjerii avînd la dispoziție o mulțime de cavități unde se puteau adăposti de vremea rea sau de săgețile dușmanilor“, spune Cristian care este de părere că trecerea îngustă prin defileu a fost blocată cu bolovani mari, iar spațiile dintre ei au fost completate cu piatră spartă. „Zidul era supravegheat la interior dintr-un turn îngust a cărui bază e îngropată sub o grămadă de bolovani. Zidul înalt de 4-6 m era străpuns la partea inferioară de pîrîul care iese din cetate. Resturi din zid se pot observa și azi“. Cristian crede că au mai existat cel puțin încă două turnuri, unite între ele prin zid gros de 1 metru. „La baza unuia dintre turnuri se poate observa modul admirabil în care pietrele masive au fost îmbinate ca piesele unui puzzle, fără a se folosi mortar“. Iar într-una din stîncile de lîngă turnuri, se pare că a fost săpată o mică incintă, ceea ce-l duce pe Cristian cu gîndul la un truc ingenios. „Nivelul suprafeței incintei cetății coboară constant pînă la baza acestui zid astfel că, în caz de asediu, acest zid se putea securiza și apa se acumula pe o suprafață de aproximativ 200 mp“. Dacă vreun asediator reușea să escaladeze zidul, nimerea într-o baltă adîncă de cîțiva metri. „Stînca dinspre Sud era un veritabil turn de apărare. Partea superioară este crenelată natural, oferind protecție avansată pe un segment important din drumul care duce spre trecerea dintre stîncile de la Sud și Est. În plus, lipit de piatra stîncii, a fost ridicat un masiv turn-locuință, care supraveghea latura de sud-vest a cetății“, susține iubitorul de enigme arheologice.

Grote-adăposturi

Drumul de strajă era plasat la înălțime, astfel încît santinelele să poată face observații în afara cetății, mai ales către vechiul Drum al Poienii, „singurul care funcționa și în vechime“, după cum precizează Florea Costea. Pentru Cristian, cea mai interesantă este stînca estică. „Are o formă piramidală și prezintă o mulțime de fortificații naturale: grote, adăposturi, iar partea din vîrf e un veritabil turn de observații. Partea dinspre interiorul cetății se prezintă sub forma unui perete aproape vertical pe care sînt amplasate trei grote. Cea aflată la înălțime este amintită în lucrarea «Peșteri din România», ca fiind o peșteră de dimensiuni reduse, care nu prezintă importanță științifică sau turistică prea mare. Însă, la o privire mai atentă, se observă faptul că intrarea în grotă a fost amenajată pentru a trece neobservată“, precizează Cristian, căruia nu-i scapă niciun amănunt. A mai descoperit că în fața grotei sînt două plăci de piatră, care cîndva o ascundeau privirilor indiscrete. Cristian a mers în grota scundă pe genunchi, vreo șase metri. Apoi a ajuns într-o incintă care „asigură condiții prielnice locuirii“. „Focul ar fi încălzit repede spațiul, iar intrarea strîmtă ar fi păstrat căldura în interior. De altfel, pereții grotei, în porțiunea superioară, sînt afumați pe întreaga lungime a grotei, mai ales în porțiunea destinată locuirii“.

Două intrări către aceeași încăpere?

Cam aceasta este cetatea de la Pietrele lui Solomon. Junii au mai modificat peisajul, mutînd pietrele dacice ca să amenajeze spațiul necesar desfășurării tradiționalelor serbări. Iar locuințele dacice de pe terasele din apropierea cetății au fost distruse la mijlocul secolului XIX. Totuși, bolovanii pe care călcăm azi nu sînt simple pietre, ci resturi de fortificații pe care numai un ochi priceput le poate asambla într-un plan arhitectural imaginar. În urma cercetărilor din anii 1960 și 1984, aici s-au descoperit obiecte din metal, piese din import greco-romane și imitații ceramice. Ceramica e comună, dar și de lux, vasele fiind vopsite cu alb sau cu roșu, cu motive geometrice. Cristian Pintilie a avut curaj să meargă mai departe de ceea ce se vede. Măsurînd distanța dintre cele două grote săpate la baza stîncii din incinta cetății, s-a întrebat ce destinație puteau să aibă și dacă nu cumva comunică între ele, deschizîndu-se, poate, într-o incintă cu o lungime de circa 6 metri. „Nu au fost săpate pentru a îndeplini funcția de silozuri, ar fi avut nivelul în interior mai coborît, ca să asigure o protecție eficientă a alimentelor. Nu au fost săpate nici pentru a fi locuite. S-ar putea spune că au fost începute cu un scop, dar n-au mai fost finalizate“, conchide el. Într-una din grote, Cristian a descoperit ceva ce pare a fi o poartă către inima muntelui.

Mormîntul din stîncă

Iată cum descrie el ceea ce a văzut în grotă: „O porțiune de perete are o culoare mai închisă. Și altă structură. Este evident că reprezintă o porțiune zidită, alcătuită din pietre prinse cu mortar, iar după aspect, este o zidărie foarte veche. Zidul închide o cavitate boltită, care are o înălțime suficientă pentru a permite accesul persoanelor în poziția ghemuit“. Nu era o poziție tocmai comodă, deci acea incintă nu era o locuință. Dar atunci ce trebuia să fie depozitat aici? Și de ce pentru totdeauna, din moment ce intrarea a fost zidită? „După aspect, pare compoziția clasică a mortarului dacic: var, nisip, lut, paie și apă. Se poate observa că a fost adăugată și o importantă cantitate de rocă sedimentară sfărîmată. Cert este că și acum, după mai bine de 2.000 de ani, rezistă uimitor de bine“, observă Cristian, bănuind că aici a fost înmormîntat un prinț dac, „din vremea lui Burebista sau chiar anterior. Și, de ce nu, poate reprezintă chiar mormîntul conducătorului dac Rubobostes, a cărui formațiune politico-militară se întindea pînă în apropierea Sibiului și a cărui capitală se presupune că era în cetatea de la Pietrele lui Solomon“. O altă ipoteză ar fi că în grotă se află înmormîntat un mare preot dac, pentru c㠄Pietrele lui Solomon erau și atunci un loc cu mare încărcătură spirituală, un loc magic pentru daci“. Ipoteza ar explica de ce nu a fost zidită și gura grotei: antecamera mormîntului era locul unde puteau fi lăsate ofrandele pentru preotul venerat.

În așteptarea rezultatelor de laborator

A doua ipoteză ar fi că, între cele două grote și cea aflată la înălțime, pe partea opusă a stîncii, există un tunel către exteriorul cetății. Pentru evacuarea oamenilor sau pentru a transfera armata într-un punct surpriză pentru inamic. „Lungimea tunelului ar fi de 50-60 m, iar diferența de nivel între intrare și ieșire este de circa 30 m. Intrarea în tunel a fost zidită, probabil după căderea cetăților din Munții Orăștiei și apropierea trupelor romane, ca măsură de siguranță“, crede Cristian care nu exclude nici posibilitatea ca acel zid ascuns în grotă să fie o construcție a naturii, care a așezat bolovanii într-o formațiune uimitor de regulată. Stelian Coșuleț, șeful secției de Arheologie a Muzeului de Istorie Județean Brașov, a văzut cîteva imagini cu misteriosul zid și crede că este vorba despre ceva făcut de mîna omului. „Pare o intervenție antropică, natura nu lucrează cu forme regulate. La ce servea, e greu de spus“, spune istoricul. Ceea ce știm cu siguranță e că fortificația de la Pietrele lui Solomon avea caracter militar, politic, administrativ și religios, ocupa mai bine de 3 hectare și adăpostea cel puțin un detașament de militari, de 250-300 de soldați. În jurul fortăreței locuiau civilii. Acum 2.000 de ani, la Pietrele lui Solomon a înflorit o așezare dacă puternică, cu atît mai mult putem să ne așteptăm la măsuri speciale de securitate, pe care le cunoșteau doar militarii. Descoperirea lui Cristian Pintilie ar putea fi intrarea într-un buncăr, într-un mormînt al unui comandant sau o cameră de tezaur. Norocosul arheolog amator a luat probe de mortar din grotă, ca să le trimită la analize, la Cluj. Dacă se va dovedi că zidul are o vechime considerabilă cu conotații istorice, arheologii vor dărîma zidul și vor pătrunde în camera secretă din stîncă. Ceea ce va fi, sperăm, descoperirea, secolului pentru istoria românilor. (Fotografii din colecția Cristian Pintilie)

Morminte speciale pentru nobilii daci

• Dacii nu credeau în moarte, nici măcar în reîncarnare, erau convinși că sînt nemuritori. „Credința lor este că nu mor, ci că acela care piere se duce la Zalmoxis“, spunea Herodot. Ca ritual de înmormîntare, dacii au practicat incinerarea în perioada veche a fierului. După trei zile de ospăț, corpul era ars în cuptoare speciale sau pe locul înmormîntării. Mai tîrziu, în secolul I î.Hr., au început să-și înhumeze morții, dar numai copiii și persoanele cu statut social important (tarabostes). Urna cu cenușă sau corpul decedatului erau așezate într-o groapă alături de vase cu mîncare, animale și diferite obiecte folositoare celui înmormîntat în viața de apoi: arme, bani, podoabe. Dacă defunctul era războinic, preot sau aristocrat, peste groapă se ridica o movilă de pămînt (tumul). Deasupra, se spărgeau vasele folosite la ceremonial. Un astfel de mormînt descoperit la Agighiol, Tulcea, are trei încăperi: una pentru bărbat, cealaltă pentru femeia lui (care, uneori, putea fi îngropată de vie) și a treia pentru calul decedatului. Au fost descoperite sute de morminte dacice, însă cele din perioada preromană sînt extrem de puține. Cu atît mai mult, dacă grota de la Pietrele lui Solomon ascunde un mormînt, acesta e extrem de valoros pentru istorici.

Enigma comorii lui Decebal

• Unul dintre cele mai căutate și mai enigmatice tezaure antice este cel al regelui Decebal. Legenda spune că, atunci cînd Decebal a înțeles că a pierdut războiul, și-a ascuns bogățiile, ca să nu cadă în mîna romanilor. Cu ajutorul a mii de prizonieri, a deviat cursul rîului Sargetia (azi, Strei), a săpat gropi lungi de 35,5 m și adînci de „două staturi de om“ și a îngropat aici sute de lăzi din lemn masiv de fag, cu balamale de bronz, în care a ascuns circa 3,2 tone de aur, 6,5 tone de argint și o mulțime de pietre prețioase. Gropile le-a plasat la 2 kilometri distanță unele de altele, le-a acoperit cu bolovani, apoi a readus rîul în albia originală și a omorît toți prizonierii. Istoricul grec Dio Cassios scria că un prizonier roman, Bicilis (de unde ar proveni și cuvîntul bicisnic), a supraviețuit, destăinuindu-i împăratului Traian locul unei singure gropi, deoarece nu știa unde sînt celelalte. Cronicile vremii spun că, într-adevăr, romanii au pus mîna pe comoară, dar celelalte lăzi n-au fost niciodată găsite. Mulți căutători de comori au săpat după ele, în toate timpurile, inclusiv naziștii și rușii. Legenda mai spune că Decebal a ascuns o parte din tezaur departe de Sarmizegetusa, în peșteri, dar nu există niciun indiciu în care parte a Carpaților.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Ce spun astrele


    2014, un an bun pentru toate zodiile

    Articolul următor

    Semnele Astrelor


    Intrăm în Anul Calului de Lemn

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2021 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 39 milisecunde, încărcat în milisecunde