Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Un simbol al orașului


Legende de pe Tîmpa, muntele brașovenilor

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
foto Bogdan Bălaș
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 31.12.2013
• De-a lungul timpului, Tîmpa a născut legende cu cetăți, călugărițe, fîntîni adînci, tuneluri secrete, balauri și uriași

Tîmpa este simbolul orașului, iar numele Brașov este legat pentru totdeauna de acest munte de pe culmea căruia poți vedea întreaga Țară a Bîrsei. Tîmpa este reperul călătorilor, paradisul iubitorilor de drumeții la pas sau cu bicicleta, o comoară pentru istorici și biologi, loc de promenadă pentru îndrăgostiți. Considerată rezervație naturală și monument al naturii, Tîmpa este locul unde găsim cei mai mulți fluturi din România. Dar este și casa urșilor bruni, a acvilei, a cerbilor și a florilor ocrotite. De-a lungul timpului, brașovenii au cinstit acest munte în cîntece și versuri, s-au adăpostit sub stînca lui ocrotitoare și au țesut legende, impresionați de măreția lui. Pe rînd, ceea ce s-a construit aici, o fortăreață, o capelă, o piramidă, o statuie a unui conducător maghiar, restaurante, bănci, trasee, toate au devenit simboluri ale orașului. Legendele au străbătut veacurile și trăiesc încă în familiile șcheienilor.

Tîmpa, de la „templu“

Trebuie să recunoaștem, Tîmpa e un nume ciudat. Sextil Pușcariu se întreba: „Cum se face însă că românii, care au de obicei pentru munții lor denumiri atît de plastice, ca Omul, Babele, Strunga și alte nume ce se întîlnesc în Bucegii apropiați, să fi dat în cazul acesta numele atît de nepotrivit ce amintește de cuvintele «tîmp» și «tîmpit»?“. Dacă ar fi să dăm crezare legendei, tîmp era uriașul care a trăit pe aici pe vremea cînd Țara Bîrsei era acoperită de ape. El a pășit din Vîrful Piatra Mare pe această ridicătură de pămînt. „Cînd a pus pasul în vîrful ascuțit al Tîmpei, de greutate, el s-a tîmpit și de-atunci i-a rămas numele Tîmpa“, spune legenda publicată în Gazeta Transilvaniei din anul 1902. Cărturarul Sextil Pușcariu preia explicația lui N. Drăganu, potrivit căreia sensul original al cuvîntului Tîmpa, datînd din epoca preromană, e cel de „stîncă abruptă“. Cea mai frumoasă etimologie pare a fi cea oferită de Timotei Cipariu: numele vine de la „tîmplă“, care în limba latină înseamnă templu, altar. Teoria un e deloc deplasată, atîta vreme cît s-au descoperit pe Tîmpa urme ale unor altare pentru sacrificii și o fîntînă cu oase, ceea ce demonstrează că aici s-a practicat un cult păgîn. Este posibil ca Tîmpa să fi fost o zonă sacră pentru dacii care îl slăveau pe Zamolxe. La venirea romanilor, muntele a fost numit Tempus, în cinstea zeului timpului Saturn. Cu timpul denumirea s-a transformat în Tempea și apoi Tîmpa. Cavalerii teutoni ar fi tradus în limba germană și numele vechi al cetății. Cetatea timpului, adică a lui Kronos, a devenit Kronstadt.

Un munte cu măruntaiele pline de apă

Legendele acestui munte vorbesc de balauri, ape subterane și tuneluri secrete. Bătrînii brașoveni povestesc că, odinioară, o creatură ciudată omora copiii conducătorilor urbei. I-a venit de hac un măcelar care a băgat piatră de var într-o piele de vițel și a lăsat-o la gura grotei unde sălășluia balaurul. Dihania a înghițit „vițelul“, a băut apă, burta i s-a umflat și a crăpat. Privit din depărtare, muntele Tîmpa parcă ar semăna cu un dragon adormit. O altă legendă cu balauri vorbește despre o călugăriță care ar fi trăit într-o peșteră de pe muntele Tîmpa. Ea a găsit într-o zi, cînd era plecată prin pădure, un pui de balaur, pe care s-a îndurat să-l îngrijească. Cînd a crescut, animalul a mîncat-o. În memoria ei, caverna respectivă a fost numit㠄Peștera Călugăriței“. Prof. dr. Vasile Oltean arată că, în 1770, sub Tîmpa era „Ulița Călugărițelor“ (Nonnengasse). O altă legendă spune că în măruntaiele Tîmpei ar fi un mare lac, rămășiță a mării preistorice, iar dacă s-ar da cep acestui rezervor natural, Brașovul ar fi înghițit de ape. La începutul anilor ’40, s-a pus problema săpării unui tunel pe sub Tîmpa. La izbucnirea războiului, proiectul a fost abandonat. În 1979, muntele a fost străpuns pentru construirea cartierului Răcădău. Tunelul era lung de 842 m, lat de 9,8 m și înalt de 7,65 m. S-au excavat atunci 100.000 metri cubi de rocă. În timpul săpăturilor nu s-a găsit apă. Însă legenda nu s-a stins. În 1937, Alfred Prox a cercetat „cisterna“ din incinta fostei capele, sursa de apă a vechii cetăți, cu diametrul de 6,8 metri. Fîntîna a fost adîncită în stîncă pînă la 5 metri, unde, spre surprinderea tuturor, s-a dat de apă. Și legenda tunelurilor continuă să fie povestită. Se spune că două tuneluri ar străbătea Tîmpa, unul pornind din Casa Sfatului și deschizîndu-se în grota din spatele grădinilor de pe Strada Dobrogeanu Gherea.

Invincibila „Castrum Brassoviense“

Se știe că pe versantul sudic al Tîmpei a existat o cetate, întinsă pe aproximativ 23.000 mp, cam cît cea de la Rîșnov. Nu se știe exact cît de veche era, dar se presupune că teutonii au găsit-o și au întărit-o. Alte teorii susțin că ar fi fost ridicată în secolul XIII sau la mijlocul secolului XI, după cum au descoperit cercetători din secolul trecut studiind ruinele capelei romano-catolice. Zidurile groase de aproape doi metri se mai pot vedea și astăzi, ascunse în vegetație. Construcția e cunoscută sub numele de Cetatea Brașovia și se pare că a dat numele orașului. Era situată într-un punct strategic, avea formă triunghiulară, mărginită de coaste abrupte. Structura și poziția Cetății Brașovia au făcut din ea una dintre cele mai puternice din această parte a Europei. De fapt, n-a fost ocupată niciodată efectiv, doar cedată prin tratat. Prima relatare despre fortificație a apărut într-un document din 16 octombrie 1434, care se referea la invazia otomană din 1432, cînd brașovenii s-au adăpostit în cetatea de pe Tîmpa. Aici aveau rezervoare de apă săpate în stîncă, unele cu o capacitate de 20.000 de litri, și o capelă. În vremea războiului din 1394-1395, Mircea cel Bătrîn și-a adăpostit aici familia. În fortăreață, în caz de primejdie, se refugiau și românii din Șchei. În anul 1425, Cetatea Brașovia a rezistat unui puternic asediu. Apoi a fost dată ca zălog sultanului. A fost răscumpărată de Iancu de Hunedoara. Poposind la Brașov în decembrie 1447, el a vizitat personal „Castrum Brassoviense“, după care a decis să fie demolat. Cheltuielile de întreținere erau prea mari, iar piatra zidurilor era utilă la fortificarea cetății de jos. În primăvara lui 1455, mai rămăsese doar capela, dărîmată și ea, mai tîrziu, de Arhiepiscopul de Strigoniu, care a ridicat un altar dedicat Sf. Leonhard în biserica parohială (azi Biserica Neagră). La poalele Tîmpei s-au construit în secolul XV două turnuri de veghe, unite cu cetatea printr-un rînd de ziduri. După trei sute de ani, turnurile au fost demolate.

Kreutzberg, Muntele Crucii

Pe harta întocmită de Giovanni Morando Visconti la 1699, deasupra Brașovului, pe vîrful Tîmpei, se poate observa un crucifix. Autorul sas Thomas Tartler scria: „Era o cruce mare cu un crucifix, deoarece papistașii au numit Tîmpa Dealul Crucii“. Prof. dr. Vasile Oltean arată și el c㠄Tîmpa se mai numea în limba poporului «Muntele Crucii» (Kreutzberg)“. O cronică situează data construirii crucii pe 2 august 1696, dar o atribuie „tîmplarilor“ împăratului Hussein. În alte surse, se afirmă că fondatorul capelei a fost generalul Carol de Tige. Ulterior, pe la 1712, senatorul brașovean Johann Draudt, trecut la catolicism, a ridicat pe Tîmpa o capelă. Hoții au prădat-o și au aruncat ușa în vale. Mai apoi, capela a fost pîngărită, pe pereții ei a fost scris mesajul: „Domnul Luther a sfătuit ca papa de la Roma să fie prăjit“. Cronicile sașilor spun că șcheienii au fost vinovații. La 10 iunie 1737, a doua zi de Rusalii, s-a pornit o furtună. „Trăsnetul a lovit în fața altarului, pe un croitor german papistaș și pe soția lui, care se refugiaseră acolo. A fost trăsnit și cîinele lor“. Multă vreme după aceea, Tîmpa a purtat numele de Dealul Capelei (germană Kapellenberg). Altfel, Tîmpa a fost relativ ferită de alunecări de teren ori cutremure. Cele mai mari pagube au fost provocate de incendiile din 1689, 1731, 1860, 1880 și 1946. În timp, capela s-a ruinat. Tot pe atunci, românii aveau pe mijlocul muntelui o cruce mai mică de lemn. Vasile Oltean arată c㠄Tot în această parte de sub Tîmpa, din sus de Țigănie, mai aflăm încă un loc, Das kleinen Kreuz (Crucea mică), numită și Blache Kreuz (Crucea românească)“.

Piramida rusească

După cum consemnează istoricul Bogdan Florin Popovici, armata țaristă a lăsat și ea un semn pe Tîmpa. La 21 octombrie 1849, un căpitan rus a transmis magistratului orașului un comunicat: „Spre memoria vizibilă a legăturii prietenești între Imperiul cezaro-crăiesc austriac și Imperiul rus, excelența sa domnul general-locotenent von Hassfort a pus să se ridice pe Dealul Capelei un monument zidit în formă de piramidă, cu inscripția «Rusia et Austria unitae MDXXXIL»“. Acest monument a existat pînă în 1869. Distrus de intemperii, la 7 aprilie, comunitatea centumvirală a cerut magistratului „să fie înlăturate dărîmăturile monumentului rusesc prăbușit de curînd“. Există și ipoteza că piramida rusească a fost vandalizată. Iată ce spunea George Bariț: „În octombrie și noiembrie 1849, trupele împăratului Rusiei ieșiră succesiv din Transilvania fără a lăsa în urma lor reminescențe neplăcute. Anume generalul Hasford, pre cît stete în Brașov, mijloci ridicarea unui monument deasupra cetății, pe muntele Tîmpa, pe locul unde se văd ruinele unei capele vechi. Pe la 1861, mîini dușmane au ruinat acel monument“.

Statuia lui Arpad nu era a lui Arpad

În anul 1896, cînd statul maghiar a sărbătorit 1000 de ani de la venirea triburilor maghiare în Pannonia, s-a ridicat un nou monument pe Tîmpa. Autoritățile din Brașov au propus prin Friedrich Stenner „elaborarea unui memoriu către prim-ministru, prin care să se ceară lămuriri: pe cine reprezintă figura care va sta pe coloană, dacă e o figură considerată istorică sau ideală, ce inscripție va fi pusă pe coloană și în ce limbă și în ce loc al Tîmpei, astfel încît să se prevadă accidentele“. De asemenea, municipalitatea preciza c㠄orașul nu preia nicio răspundere pentru îngrijirea sau eventuala întreținere a monumentului“, piatra să nu fie luată de la vechea Cetate Brașovia, iar statuia să reprezinte un personaj agreat de toate naționalitățile din Brașov. Pe 30 septembrie 1895, propunerea fost respinsă. Constructorii au fost puși la grea încercare, dat fiind terenul accidentat. Pentru aducerea materialelor s-a construit un fel de funicular, care pornea din Valea Cetății și care era pus în mișcare de animale de povară. A circulat un zvon că vîrful Tîmpei a fost puțin înălțat, pentru a putea primi monumentul, prevăzut și cu paratrăsnet. Soclul circular era înalt de aproape 10 metri, iar coloana avea 6,5 m. În vîrful acesteia a fost poziționată statuia, de 3,5 m înălțime, reprezentînd un războinic. Cît despre Arpad, personajul sculptat pe Tîmpa, acesta era conducătorul triburilor maghiare de la 896. Însă statuia de pe Monumentul Mileniumului, cum a rămas denumit în istorie, nu îl înfățișa pe Arpad, ci pe un războinic din vremea sa, după cum scria Brassoi Lapok în 5 martie 1896. În memoria colectivă s-a impus însă drept „statuia lui Arpad“. Așadar, construcția avea în total 20,3 m, iar costul final pentru construcție s-a ridicat la 22.585 florini.

Prea multe flori pentru un paratrăsnet

La inaugurarea oficială, din partea guvernului maghiar, a venit ministrul de interne Perczel Dezsö. Românii și sașii nu au fost de față. Însă a tăiat calea delegației „o cavalcadă de 80 de juni albi și curcani români brașoveni, îmbrăcați în costumele lor frumoase“, urmați de o lungă coloană de trăsuri, pline cu români. Se duceau să-l întîmpine pe noul preot al bisericii Sf. Nicolae din Șchei, dr. Vasile Saftu. Însă, „oaspeții milenari au privit cu surprindere, zicînd că alaiul este în cinstea ministrului de interne“. Sextil Pușcariu cataloga statuia ca fiind „destul de meschină”, iar ideea monumentului, una „nefericită“, „Arpad, desigur, nici nu știa de existența acestui încîntător colț de țară“. Popovici a consemnat mai multe atentate la monument. „La 1899, o asociație de industriași maghiari au depus flori la monument. Un îndrăzneț s-a cățărat pînă sus și a pus un buchet de flori pe sîrma ce servea de paratrăsnet. Aceasta s-a îndoit pînă sub nivelul de sus al statuii, expunînd astfel monumentul eventualelor trăsnete.“ În primăvara anului 1901, un necunoscut a tras cu pușca și a nimerit pana de șoim de pe căciula războinicului. Următorul atentat a fost pe 27 septembrie 1913, cînd o puternică detunătură a zguduit casele din Șchei. Polițiștii conduși de Albert Frigyes au constatat că s-a folosit dinamită, „care a fost așezată cu ajutorul unei prăjini la o înălțime de 6,5 m pe soclul de piatră. De-a lungul acestei prăjini a fost legat un fitil condus de pe pămînt pînă la bucata de dinamită care a făcut explozie“.

Banca senatorului

Explozia nu a afectat statuia, în schimb a spart o parte a soclului. Făptașii nu au fost descoperiți, însă au fost bănuiți doi studenți bulgari, Ilie Cătărău-Orhei și Timoftei Kirilov, ultimul intrînd în Brașov sub numele fals de Coțofan Eliad. „Acest fel de a protesta cu fapta nu prea e în firea românului, dar a produs o mare satisfacție la cei umiliți“, scria Sextil Pușcariu. Pe 31 decembrie 1913, „statuia a fost luată de vînt de pe soclu și trîntită la pămînt, sfărîmîndu-se în bucăți“. În septembrie 1916, soclul a fost aruncat în aer de armata română. Cu acea ocazie, ziarul Gazeta Transilvaniei scria: „Acum zace în ruine, deplîns de cei care credeau că prin statui de piatră și alte artificii milenare se pot cuceri țări și subjuga popoare“. Ce a mai rămas din soclu a fost folosit ca punct de observație militar pînă în 1966. Astăzi, capul statuii se află în Casa Parohiei Evanghelice din Brașov, iar pe Tîmpa mai există doar fundația soclului. Una din băncile de pe Tîmpa cinstește memoria senatorului Oskar Alesius, despre care puțini brașoveni știu cine a fost. Vicepreședinte al organizației săsești SKV, el a promovat Brașovul turistic. Drumul pietonal din Livada Poștei, care fusese botezat „Drumul regelui“, este creația lui Oskar. Senatorul s-a născut în 30 aprilie 1844, într-o familie ale cărei rădăcini ajung pînă la un episcop din 1564. A absolvit Gimnaziul Honterus, apoi a făcut studii politice și juridice la Viena. Banca lui Oskar e la punctul de pornire al Treptelor lui Gabonyi (traseu numit și Drumul Stîncii sau Drumul Scărilor). Despre Gabonyi, însă nu se mai știe nimic, doar că a fost un brașovean îndrăgostit de Tîmpa, iar treptele le-a săpat singur. O altă bancă faimoasă pe Tîmpa este cea săpată în piatră. Legenda spune că stînca s-a prăvălit peste doi îndrăgostiți. Prăbușirea pietrei și numele fetei, Ana Maria, sînt pomenite într-un document din 1817.

Locuri de popasși panoramă

În peștera din stînca Tîmpei a fost amenajată pe la 1890 berăria Bethlen, după András Bethlen, ministrul agriculturii maghiar care vizitase Brașovul în 1891. Aprovizionarea se făcea cu măgărușul mînat de arendaș. Extins printr-o terasă deasupra abruptului în 1905, după 1948 s-a numit Cabana-restaurant „Tîmpa“. Pe 23 martie 1977, a ars. Astăzi se mai păstrează doar terasa ce oferă o superbă panoramă asupra orașului și urme ale „căzilor“ de piatră pentru răcit sticle în mica peșteră. În 2006, a remontat literele ce compun numele municipiului (după ce anterioarele, din 2004, fuseseră smulse de vînt) în dreapta terasei. A mai fost pe Tîmpa și celebra Casă de Tir (Schützenhaus), construită în 1865. Aici veneau domnii să-și încerce îndemînarea sau să joace popice. Mai exista și un restaurant bun, ținut de același Geist care avea și localul de pe Tîmpa, din grotă. Clădirea a trecut printr-un puternic incendiu în 1916. Astăzi, terenurile sînt revendicate de Biserica Evanghelică din Brașov. La poalele Tîmpei, un simbol al muntelui este și cabana-restaurant Casa Pădurarului, situată în locul de unde pornește telecabina. Potrivit inscripției, „Apaductul Municipiului Brașov a fost executat în anii 1891-1892 după planurile și sub conducerea inginerului-șef al orașului, Christian Kertsch“. Apa era adusă prin țevi de oțel și țiglă. Cînd țevile s-au deteriorat, municipalitatea a fost obligată să alimenteze apeductul cu apă din oraș. Totuși, mulți oameni continuă să creadă că aici e „apă de izvor“. Astăzi, mergînd pe lîngă munte înspre Rîpa Dracului, se mai pot observa conductele de țiglă sfărîmate și o placă memorială ridicată altui inginer al orașului, P. Bartusch. La începutul anilor ’70, pe coama Tîmpei au fost construite un releu de televiziune și restaurantul Panoramic. Astăzi, releul preia semnalul stației de pe Postăvaru și îl retransmite brașovenilor (inițial cu o putere de 10kW, pe lămpi, astăzi doar cu 2kW). Sub releu se află și stația telecabinei. Din 2004, tricolorul românesc de pe Tîmpa e iluminat cu un reflector puternic, de tip laser.

„Mituri și legende din Mica Transilvanie, sursă alternativă pentru dezvoltarea turismului în județul Brașov“

Proiectul „Mituri și legende din Mica Transilvanie, sursă alternativă pentru dezvoltarea turismului în județul Brașov“ vizează diseminarea informației legată de evenimente și activități care promovează istoria, cultura și tradițiile din județul Brașov prin prisma legendelor și a miturilor legate de Mica Transilvanie. Promovarea legendelor și a miturilor locale prin vectori de multiplicare media restituie brașovenilor și vizitatorilor, iar prin mediul online oricărui cititor din țară sau din lume, partea magică din tezaurul istoric și al patrimoniului spiritual păstrat viu în așezările brașovene, mărește interesul pentru anumite obiective și incubă implicit promovarea valorilor culturale, istorice și tradiționale din județul Brașov, confirmînd această zonă ca destinație turistică. Pe de altă parte, proiectul promovează legendele legate de toponimiile geografice locale, informații care accentuează vizibilitatea pentru anumite obiective, un model de turism dezvoltat cu succes la nivel internațional.

Stalin a stat pe Tîmpa

• Tîmpa este și locul de la înălțimea căruia bolșevicii au ținut să-și etaleze puterea. În 19 august 1946 pădurea de pe Tîmpa a suferit un grav incendiu. Cîțiva ani mai tîrziu, după ce Brașovul a fost redenumit Orașul Stalin (1950), pe versantul dinspre oraș al Tîmpei s-au decupat copaci și s-au plantat brazi așezați astfel încît să se poată citi STALIN. Cu timpul, natura a șters singură literele.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Vechi povești adevărate


    Legende adevărate din inima Brașovului

    Articolul următor

    Ce spun astrele


    2014, un an bun pentru toate zodiile

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 32 milisecunde, încărcat în milisecunde