Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

Rădăcinile strămoșilor


Cetatea lui Solomon, între legendă și adevăr istoric

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 15.11.2013
• Acum 100 de ani, au fost descoperite zidurile cetății dacice de la Pietrele lui Solomon

Pietrele lui Solomon reprezintă o zonă turistică deosebită a Brașovului, paradisul alpiniștilor, dar și un loc cu mare încărcătură istorică. Ruinele descoperite aici atestă prezența unei vechi cetăți dacice. De secole, junii brașoveni își țin serbările „La Chetre“, unde fiecare metru de pămînt poartă amintirea strămoșilor. Unii caută acest loc pentru proprietățile curative. Și nu în ultimul rînd, Pietrele lui Solomon par să fie sediul unor fenomene inexplicabile, care îi atrag pe oamenii de știință, dar și pe pasionații de mistere. Mulți consideră că legenda acestor faimoase stînci e actul de naștere a coroanei cu rădăcini, emblema Brașovului. Din orice unghi le-am privi, Pietrele lui Solomon reprezintă tărîmul din care izvorăsc deopotrivă mituri și vestigii istorice.

„Poarta de piatr㓠a junilor

Nu e brașovean să nu știe unde sînt vestitele chei numite Pietrele lui Solomon. Abrupturi calcaroase, stîncării, grohotișuri, turnuri, micul pîrîu Valea cu Apă care formează mai multe cascade și un mic defileu. Acesta este locul numit Pietrele lui Solomon, situat pe drumul ce leagă Șcheiul de Poiana Brașov. Documentele confirmă existența în apropiere a unui loc numit „La bisericuță“, sugerînd că la Pietrele lui Solomon a fost centrul satului de altădată devenit Șcheiul de azi. Cheile lui Solomon sînt apreciate și de alpiniști. Indiferent de anotimp, iubitorii verticalelor găsesc aici un excelent loc de escaladă, grupul de stînci avînd trasee de diferite grade de dificultate. Sărbătoarea junilor din prima duminică a lunii mai este puternic legată de acest loc unde tinerii se întrec în aruncarea buzduganului. La serbarea junilor, fiecare grup are masa lui în poienița de „La Chetre“. Cîndva, între cele două stînci se postau junii ce pretindeau vamă celor ce voiau să petreacă împreună cu ei. Astăzi, vama numită pînă nu de mult „Poarta de piatră“, a dispărut, dar spectacolul este același, vechi de sute de ani și transmis întocmai de la o generație la alta.

Cetate din Epoca de Piatră

Deși la Pietrele lui Solomon se formează un defileu natural, vechii șcheieni i-au spus locului Cetatea Junilor. Să fi existat aici o cetate? Răspunsul a venit acum exact 100 de ani, cînd în apropiere, au fost găsite urme ale unei cetăți. Istoricii spun că fortificația avea rol de refugiu pentru populația dacă a așezărilor civile din împrejurimi. Primele săpături le-a făcut cronicarul sas Julius Teutsch, cel care a descoperit urmele cetății în anul 1913. Geograful Erich Jekelius nota și el că, în trecut, locului i se spunea Cetatea lui Solomon. Alte lucrări au fost făcute în anii ’50 și ’80. S-a constatat o continuă locuire a cetății pe întreaga durată a neoliticului, epocii bronzului și a fierului. Cetatea era compusă dintr-o incintă împrejmuită cu ziduri dacice, val de pămînt și palisade, pe care își făceau rondul străjile și pe care se organizau lupte. În incinta fortificației se mai afla și un turn-locuință. S-au descoperit urme de ceramică, atît comună cît și de lux, precum și obiecte de fier. Totodată s-a găsit o cisternă săpată în stîncă, pentru apă ori provizii. Arheologii consideră că această cetate a fost distrusă în timpul războaielor daco-romane.

Legenda unui rege fugar

Dar de ce Solomon? Există cel puțin două legende care au dat denumirea acestor stînci, iar fiecare dintre ele are mai multe versiuni. Una spune că un rege ungur numit Solomon ar fi fost alungat de mama sa pentru că și-a omorît fratele, succesorul de drept la tron. Ea l-a blestemat pe Solomon să moară în clipa cînd va fi văzut de un om de rînd. Solomon s-a refugiat la valahii din Șchei. Deși a stat ascuns, pînă la urmă, un șcheian i-a zărit chipul și i-a anunțat pe localnici. Atunci, blestemul s-a împlinit și Solomon a murit, iar coroana i-a căzut de pe cap la rădăcina unui copac bătrîn. Dar există și varianta în care acest gest l-a făcut încercînd să treacă drept un om de rînd și să scape de urmăritori. De aceea, vechea emblemă a Brașovului este coroana cu 32 de rădăcini, simbolizînd cele 32 de sate subordonate Brașovului. Bătrînii de azi spun că Pietrele lui Solomon sînt cei doi munți peste care un rege ungur a încercat să sară cu calul. A scăpat cu viață, dar dușmanii lui au căzut în hău. Înainte de cădere, coroana lui a ajuns la rădăcina unui copac. În altă versiune, care îmbină ambele legende, Solomon a ajuns pînă la porțile Brașovului fără să fie văzut. Pe un munte, a văzut un cioban care-și păștea oile. De frică să nu-i vadă chipul, regele a tras brusc frîiele calului. Calul s-a speriat și, nechezînd, a atras privirea ciobanului. Un fulger a lovit stînca pe care se afla regele, despicînd-o în două. Hăul l-a înghițit pe Solomon cu cal cu tot, dar a mai apucat să își așeze coroana la rădăcinile unui copac, considerîndu-se nedemn să o mai poarte.

Solomon, personaj real

Se pare că legenda conține și un sîmbure de adevăr. Cercetătorii au plasat acțiunea în perioada Marii Schisme de la 1054, cînd creștinismul s-a scindat în cele două biserici: ortodoxă și catolică. Istoricii aduc drept argument faptul că ungurii, la început, au fost ortodocși, dar au trecut la catolicism și probabil acesta este momentul conflictual care a dus la alungarea de pe tron a lui Solomon. Mai mult, chiar a existat un rege Solomon (1063-1074), care în anul 1068 i-a urmărit și i-a alungat pe pecenegi de la Făgăraș la Chiraleș, județul Bistrița. Învins de bulgari la sud de Dunăre, s-a refugiat la vlahii din Șchei. În orice caz, numele acestui rege a fost ușor de reținut în memoria colectivă pentru că se suprapunea cu numele biblic al lui Solomon (Înțeleptul). Vechii șcheieni mai obișnuiau să numească Pietrele lui Solomon și Pietrele Înțeleptului. Tot ei credeau că fantoma regelui ar mai apărea, din cînd în cînd, prin locurile care-i poartă numele. Mai mult, bătrînii spun că pe una dintre stînci s-ar mai vedea și acum urma copitei calului. Mulți aventurieri au colindat zona stîncilor în căutarea comorii regelui Solomon. Fiindcă o altă legendă spune că, la poalele acelor stînci, regele a ascuns un tezaur. În bătrîni se mai auzise și că, după ce a murit, șcheienii l-au îngropat pe Solomon în locul în care azi e cimitirul Sfînta Treime de Pe Tocile. Adevărul istoric e greu de stabilit cu exactitate, însă legenda Pietrelor lui Solomon, cu misterele și farmecul ei, merge mai departe.

Zonă energetică și poartă spirituală

• Zona Pietrele lui Solomon are și proprietăți balneocurative. Unii cercetători apreciază că aici există niște emanații magnetice cu efecte terapeutice. Se presupune că, în urma unei anomalii magnetice, provocate de prezența oxizilor de fier, s-a creat un magnetodiaflux natural. Bolile cardio-vasculare se pot ameliora datorită atmosferei ionizate negativ. Apa care trece printre Pietrele lui Solomon, chiar și aerul bogat în oxigen datorită pădurii, completează efectul curativ al zonei. Mai multe investigații ar putea conferi stîncilor, pe lîngă interesul istoric și turistic, și pe cel balneoclimateric. În ceea ce privește fenomenele neobișnuite semnalate aici, acestea fac referire la stîlpi și sfere luminoase, invizibile ochiului, dar surprinse în fotografii. Misterul acestei zone energetice, considerată o poartă spirituală, crește dacă adăugăm Sfinxul (foto) de la Pietrele lui Solomon. „Este o lamă de conglomerat (140 cm înălțime) aflată în pădure, deasupra drumului forestier (dreapta). Porecla a primit-o de la prof. Călin Turcu“, explică Iuliu Floareș, autorul lucrării „Megaliți antropomorfi în Carpații României“.

Coroana lui Solomon e în Biserica Neagră?

• În „Geografia comitatului Brașov“, scrisă la 1901, Ion Dariu a continuat povestea stemei născută din coroana lui Solomon așezată la rădăcina unui copac: „Un țăran ducîndu-se în pădure după lemne, află coroana lui Solomon și o dete primarului din sat. Iar coroana lui Solomon s-a depus în Biserica Neagră spre păstrare. Emblema orașului a rămas pînă azi o tulpină cu mai multe rădăcini și cu o coroană pe ea. Coroana închipuiește pe rege, tulpina cetatea, coaja zidurile și întăriturile dimprejurul ei și rădăcinile închipuiesc comunele din ținutul Bîrsei“.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorul Expres, puteți prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizați sursa și dacă inserați vizibil link-ul articolului:
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Comoară istorică


    Cetatea de la Racoș, capitală a dacilor

    Articolul următor


    Prejmer, cetate în patrimoniul UNESCO

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2020 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 27 milisecunde, încărcat în milisecunde