Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Reportaj
Publicitate

De la Nistru pîn’ la Tisa


Nenea Ghică a făcut frontul pentru România

×

Î
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Publicitate
Dimensiune font:

Autor: Andrei Paul, 01.12.2008
• La cei aproape 95 de ani, veteranul din Șercăița își mai aduce aminte cum a luptat pentru patrie și neam

De loc e din Șercăița. L-am găsit acasă, într-o bucătărioară mică și călduroasă, lîngă geam, locul lui preferat. Tocmai termina masa, o felie de pîine cu dulceață și un ceai. Merge pe 95 de ani și îl cheamă Iosif Gheorghe Popa. „Nenea Ghică“, pentru cunoscuți. Oricum, toată lumea din sat a auzit de el și de poveștile lui din război. A plecat în armată în ’36, cînd încă nu era Hitler la putere. Avea 21 de ani, și s-a dus de bunăvoie, la jandarmi. Cinci luni a fost la Centrul de Instrucție din Găești, unde a făcut „instrucția infanterică“, la regimentul jandarmeriei, contingentul ’36. „Eram noi jandarmi, da’ a trebuit să cunoaștem și instrucția infanterică a frontului. Țara se pregătea de război și noi trebuia să știm și cum trebuie să ne purtăm acolo. Cum să înaintăm, cum să luptăm“, îmi explică bătrînul, rar și apăsat. Nu i-a plăcut acolo, „că era debandadă și țigănie și prea se înjura mult“. Lui îi plăcea „să se respecte numele lui Dumnezeu, că El este cel care ne poartă“, spune cu blîndețe bătrînul. Locotenentul de la Găești a vrut să-l oprească instructor pentru contingentul următor, dar nenea Ghică n-a vrut cu niciun preț. Și a ajuns la Inspectoratul General de Jandarmi, de la București. Furierul legiunii de cadre. Pentru că deși avea doar șapte clase, scria cel mai frumos dintre toți răcanii de acolo. „Și acuma-i tot acolo inspectoratul, pe Ștefan cel Mare“, se mîndrește bătrînul.

Concentrare „pentru completarea instrucției“

Ține bine minte toate amănuntele și își deapănă povestea, rar și apăsat, ca și cum întîmplările s-ar fi petrecut ieri. Meticulozitatea lui este probabil secretul prin care a reușit să țină minte o poveste care ar umple un roman. Prin ’39, după ce s-a „liberat“ din unitatea de jandarmi, a stat vreo lună acasă, apoi a venit concentrarea. „Ei au încercat să mă concentreze la Făgăraș. Pe ordin scria 60 de zile concentrare pentru completarea instrucției. „Mă gîndeam or fi fost beți, ori nebuni la cap. Păi, în trei ani de armată n-am avut destul timp de instrucție?“, s-a mirat bătrînul atunci. Dar s-a dus. Ei au vrut să-l pună de gardă la Cetate, unde erau adăpostiți refugiații din Polonia. „Păi eu n-am făcut gardă în trei ani de armată, și să fac acuma gardă permanentă, cînd m-am liberat?“, s-a mirat atunci Ghică. Așă că a vorbit cu generalul Barbu Pîrîianu, fost inspector general al Jandarmeriei Române între anii 1934-1938 și omul care a ținut la Gheorge ca la copilul lui.

Chemat la datorie în luna de miere

A cerut un post în județ, dar nu cu gardă și nu în satul lui, „că era strictețe și trebuia să respecți ceva și-atuncea, și mai trebuia să mai aduci pe cîte unul la post dacă greșea, și-l mai băteai, că așa era vremea“, își urmează el povestea. Și n-a vrut în sat, că poate trebuia să aducă pe unul din neamul lui la post și să-l bată. A fost jandarm la Beclean, un an și două luni. S-a liberat pentru trei luni, timp în care Ghică n-a stat liniștit și și-a luat nevastă. Avea 27 de ani. Prin ’41 se întîmpla asta, și la două săptămîni de la nuntă, a fost din nou chemat la datorie, de data asta la Sibiu. pentru front, de data asta. El a fost repartizat la Compania de Poliție a Corpului șase, sub generalul Dragalina. „Era un om voinic, trecut de șaizeci de ani, da’ judecat, foarte judecat încă“, spune bătrînul despre Dragalina. Și a plecat în război. De la Nistru pînă la Volga a umblat, și a ajuns chiar și la gura Crimeii.

Mîna dreaptă a generalului Dragalina

„Să povestesc cîte-am petrecut... nu ne-ajunge toată ziua“, spune bătrînul. „Cu Dragalina am mers pînă a căzut Odessa. Unde cantona el, acolo cantonam și eu. Noi aveam treabă cu corpul de armată. Făceam serviciu de jandarmi. Patrulări de noapte. Noi trebuia să-i asigurăm pe ei, pe cei din comandament. Am trecut Nistrul și după ce au ocupat nemții Odessa, în Ucraina, generalul a vrut să ne retragem înapoi în țară, că la noi erau ungurii în Ardeal. Era prin octombrie 1941. Nemții n-au vrut să-l lase, l-au ținut cu ei și ne-au dus înainte. Am ajuns în Crimeea. Vai, vai vai, cînd mi-aduc aminte de timpurile alea...“, clatină din cap nenea Ghică, oftînd. Au mers pe jos, întreaga companie. „Da’ cai n-aveați ?“ - mă mir eu. „Păi, care cai, că doar cele patru căruțe ale companiei aveau cai!“, răspunde contrariat bătrînul, de parcă ar fi cel mai obișnuit lucru să bați mii de kilometri pe jos, prin iarna rusească.

Pe front s-a mîncat și carne de om

Foametea și frigul din Crimeea i-au rămas bătrînului cel mai bine în memorie. „Pîine mîncam destul de rar. Mai mult mămăliguță și carne de cal. Carne de cal am mîncat mai ales în Cotul Donului, după ce am ieșit din Crimeea. Pentru rușii de acolo, cea mai bună carne era carnea de cal“, povestește el. „Da’ acolo, pe front, s-a mîncat și carne de om. Orice era bun, numa’ carne să fie!“, zice moșneagul, care a auzit că alții ar fi mîncat cadavre înghețate. „La calmuci, în stepa calmucă. Nisip, nisip și pustiu cît vezi cu ochii. Și cai sălbatici, umblau pe cîmpuri în cirezi. Cu timpul, a trebuit să prindem și noi să mîncăm, că n-am mai avut ce“, apasă el pe frînturi de amintiri.

Frig de minus 45 grade Celsius

De frig n-a suferit ca alții, pentru că atunci cînd a plecat de la Rîmnicu-Vîlcea, el și-a luat în raniță și indispensabilii pe care-i primise de acasă. „Eu am avut de-acasă, le-am băgat în raniță și le-am luat la mine. Și m-au salvat“, povestește bătrînul veteran. Alții n-au fost la fel de norocoși, în uniforma de vară cu care au pornit, nemți și români, să cucerească Rusia. „Eram îmbrăcați cu pătura, legată peste barbă, și peste ea am pus foaia de cort, ca să nu mai simțim frigul. În picioare aveam bocanci. În Rusia am avut și bocanci cu talpă de lemn, și cu ei ne-am descurcat mult mai bine la îngheț, decît cu cei de piele. La gura Crimeii, gerul era de minus 45 de grade Celsius. Și noi, fără izmene pe noi. Au murit destui atunci. Și de frig, și împușcați, no, ca în război...“, istorisește nenea Ghică. Era atît de frig în iarna rusească, încît bătrînul povestește că armatele germane au trecut Niprul pe un pod de gheață. „Era ger de crăpau pietrele, și nemții au lucrat vreo două luni la podul ăla. Luau baloți de paie, îi așezau unul peste altul și îi udau. Și înghețau. Și așa făceau pod, din paie înghețate“, își amintește el.

„Care cum venea, îl măturau tunurile noastre“

A scăpat din cercul de la Cotul Donului cu două zile înainte de a-l închide rușii, ajutați de americani. „Crimeea este înconjurată de Marea de Azov și Marea Neagră, iar singura legătură cu uscatul este în apropierea Cotului Donului. Generalul avea presimțirea că rușii ne vor prinde acolo pe toți. S-a tot retras el pînă la gura Crimeii, unde nu era închis încă. Cine n-a apucat să plece, și a rămas, acolo a rămas“, spune bătrînul. Unele date istorice menționează pierderile armatei române în operațiunile din zona Cotul Donului - Stalingrad, numai între ianuarie și mai 1942: 1.952 de morți, 8.355 răniți și 1.010 dispăruți în misiune. Și asta fără a număra prizonierii. „Am plecat pe jos, și în a doua zi de mers, pînă să ajungem noi, ne-a atacat o divizie de ruși calmuci, călare. Se năpădeau în fața noastră, să ne oprească. Dragalina a avut și el regimentul de artilerie grea, Regimentul 82. L-a adus în fața noastră, între noi și ruși. Și au început să tragă. Acolo am văzut și eu război. generalul, s-a așezat înaintea noastră, și a zis «Fraților, după mine! Țara ne va fi recunoscătoare!». Așa ne-a zis, «Țara ne va fi recunoscătoare!». Și a plecat înainte, cu noi înșirați după el“, rememorează bătrînul. Regimentul de artilerie grea a fost scăparea lor. „Trăgea la razant, în ăia. Ăia înaintau parcă erau mînați de draci. Care cum venea, îl măturau tunurile noastre. Cai și oameni, la grămadă. Și am scăpat din cotul Donului, și am plecat către Nipru, în jos, spre Stalingrad, unde am stat vreo trei luni. Dumnezeu a ajutat și-am scăpat și de-acolo. Am scăpat că m-au trimis în concediu, douăzeci de zile, Și-am venit pînă la Sibiu“. A fost singurul concediu al lui nenea Ghică în cinci ani de război.

S-a înțeles bine cu rușii

Cu rușii, spune nenea Ghică, el s-a înțeles foarte bine. „A trebuit să învățăm rusește, ca să cerem și noi mîncare, apă, să întrebăm de ceva. Eu n-am cutezat să asupresc vreun rus. Nu m-a lăsat inima să le fac vreun rău“, mărturisește bătrînul. A avut șapte sute de ruși prizonieri în grijă, el și cu grupa lui.
„M-au dat pe mine, cu grupa mea, ca să fac un lagăr într-o gară. Semăna cu asta de la Șercaia, cu șoproanele alea mari“, îți amintea bătrînul de casă. Numele localității din Rusia nu-l mai ține minte nenea Ghică.
„Mi-au arătat terenul și ce am de făcut. Era mormanul de sîrmă ghimpată, mare cît căpița, pentru gardul pe care trebuia să-l facem. Am pus santinele și pe ei, săracii, i-am băgat înăuntru, să nu-i ningă, să nu-i plouă, să nu sufere. A doua zi i-am pus la treabă. Era o pădure mai aproape, din care am tăiat stîlpi. Din comuna aia, toți cei care aveau care sau căruțe au ajutat la transportul lemnului. Pe ruși i-am pus să facă și lagărul, și în două zile a fost făcută împrejmuirea. Noi am rămas cu ei vreo lună și ceva“, urmează povestirea. Au făcut rînduială bună acolo. Între captivi erau și cinci femei, ofițeri. Pe ele le-au pus la bucătărie, și ele pregăteau mîncarea pentru rușii din lagăr. „N-au răbdat foamea acolo. Mergeam la colhoz, iar starostea - primarul lor adică - aducea alimente și le făceam de mîncare. Noi eram numai cu paza. Aveam 60 de kilometri de acolo și pînă la Stalingrad“, detaliază bătrînul.

Pe Vanea l-a făcut scăpat

Într-o zi, au primit ordin să pregătească prizonierii ca să-i ducă la vreo 50 de kilometri de unde era lagărul făcut de români, într-un alt lagăr, al nemților. „Nu pot să povestesc cum au făcut săracii cînd au auzit că-i trimitem la nemți. Noi ne-am purtat bine cu ei“, oftează nenea Ghică. Între cei din lagăr era și un băiețandru de numai 18 ani, pe care soldații români l-au îndrăgit ca pe copilul lor. „Un băiat foarte cuminte, el a fost aproape liber, n-a știut că-i prizonier. Unde vroia, acolo mergea. Îl aveam cu mine totdeauna și ne ajuta să ne înțelegem cu ceilalți“, spune bătrînul. Dar cum ordinul era ordin, i-a pregătit pe toți rușii prizonieri și au pornit-o către noul lagăr. Ghică s-a gîndit atunci că n-ar fi drept ca și tînărul să fie și el dus la nemți, despre care și românii auziseră că se purtau rău cu prizonierii ruși. Nu că rușii n-ar fi făcut la fel cu ei... „«Domnule locotenent, să știți că băiatului ăsta eu îi dau drumul!», i-am spus comandantului meu de pluton. Că nu era departe locul în care eram noi de casa lui, și mie mi s-a făcut milă de el. Cînd am ajuns la un drum la care ne-a spus el că pe ăla poate ajunge acasă, eu am rămas la urmă, l-am băgat în pădure, i-am dat sacul de merinde, l-a agățat de gît, și i-am dat drumul. I-am spus să se ducă acasă. Tare s-a bucurat săracul Vanea. Ce-au făcut nemții cu restul, nu știu să vă spun. Noi am continuat frontul“, povestește scurt bătrînul una dintre faptele sale de omenie.

,,Acum luptam în țara noastră, pentru Ardeal“

Cînd s-au întors armele, nenea Ghică era în țară. „Ne-am bucurat într-un fel, că însemna că Dragalina și-a atins scopul. Adică, nu ne mai luptam în Rusia, că tot n-aveam noi ce căuta acolo. Acum luptam în țara noastră, pentru Ardeal“, zice bătrînul. În ’44, a venit din Rusia și a fost iar concentrat. De la jandarmi, unde fusese, a fost trecut la infanterie, „că n-au mai avut alți oameni liberi“. Erau toți la grămadă, toate armele, «vărsați» la infanterie. „Am trecut Tisa și-am început frontul în Ungaria, cu ungurii și cu nemții. Ungurii ca ungurii, că de ei am scăpat ușor, da’ cu nemții a fost problema. Am fost în Ungaria, Cehoslovacia, am ajuns pînă la Brno, în Cehoslovacia, la o fabrică mare de muniție a nemților. De-acolo, în 9 mai 1945, eram gata să dăm un atac, dimineața. Pînă să dea ordinul de atac, a venit alt ordin“, scurtează bătrînul povestea, pentru că deja soarele era la scăpătat, și mai aveam ceva cale de bătut pînă la Brașov. „Nu mai trage nimeni un foc de armă! Războiul s-a terminat!“, era noul „ordin“, după cum povestește bătrînul. „Ne-am bucurat cu toții. Am căzut în genunchi și i-am mulțumit lui Dumnezeu, că am scăpat de război și că ne putem întoarce acasă. Și am plecat de-acolo înapoi. Pînă la Făgăraș am venit înapoi, pe jos, din Cehoslovacia. Pe jos ne-am dus, pe jos am venit. Am făcut vreo lună și ceva. Toate drumurile erau îndesate de armată. La Oradea am mai stat vreo trei săptămîni“, sfîrșește el povestea.

„Am și decorații o grămadă, da’ nu știu pe unde-s“

Nenea Ghică are și decorații din război, vreo trei-patru. „Am și decorații o grămadă, da’ nu știu pe unde-s, că nu mi-au folosit niciodată“, spune el, cînd îl rugăm să ni le arate. O rugăm pe Rodica, fiica lui cea mică, să le caute, și ea găsește cîteva. O mulțime de decorații de „Erou al muncii socialiste“. E la fel de mîndru pentru ele cît și pentru celelalte, din război. Pentru că a lucrat în construcții, la Brașov, după război. Iar de muncă nu s-a ferit niciodată, ba chiar a făcut-o cu plăcere. „Am lucrat la toate blocurile ălea mari, de zece etaje, și la complexul Universal. Mîinile astea au băgat betonul în ele! Eram șef de echipă. Și la Poiana Brașov am lucrat, cînd am agățat cablurile de la telecabină. Acolo am turnat 400 mc de beton într-o groapă, și am băgat stîlpul de care-s agățate cablurile de la telecabină, pe vîrf“, dă el să înceapă o nouă poveste. Dar asta era altă poveste.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit și de prietenii tăi!
Comentarii:



Articole la Reportaj

Argumentul cercetătorilor


Coronavirusul nu a scăpat din laborator

Cele mai mari epidemii din istorie


10 pandemii care au schimbat istoria

Gripa din 1918, cronica unui dezastru uitat


Cea mai devastatoare epidemie din istoria umanității




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpără aici ziarul complet în format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior

    Cărbunele din valea plîngerii


    Valea Jiului ,,s-a născut“ la Brașov

    Articolul următor

    Cel mai tînăr alpinist e o brașoveancă


    O puștoaică pe Acoperișul Americii

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    | | |
    2003 - 2021 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 33 milisecunde, încărcat în milisecunde