Scriam în urmã cu puþin timp despre faptul cã arestarea senatorului Voicu este un „exemplu necesar“. Ziua de ieri nu a fãcut decît sã-mi confirme cele scrise atunci. Arestarea a doi oameni superbogaþi ºi a unui judecãtor al Înaltei Curþi de Justiþie ºi tîrîrea lor cu cãtuºe prin faþa reprezentanþilor media nu face decît sã-mi confirme teoria: În România se poate orice! Cu o condiþie: cineva sã o vrea. În urmã cu ceva ani, exista chiar o butadã conform cãreia în momentul în care cineva reuºea sã depãºeascã pragul milionului de euro devenea imun. Imun faþã de lege, de justiþie sau mai ºtiu eu ce. Ziua de ieri dovedeºte faptul cã acest mit a cãzut. Repet: Cred cã a venit momentul în care oricare om de afaceri sau notabilitate care a fãcut bani de pe urma statului în vreun mod necinstit ºi care a lãsat urme ar trebui sã se teamã. E posibil ca destui dintre ei sã înceapã sã se întrebe: Oare urmãtorul voi fi eu? Oare au probe cu aia sau cu cealaltã?
Spuneam într-un editorial anterior cã a schimba cartele ºi telefoane pentru a preîntîmpina eventuale interceptãri de convorbiri compromiþãtoare este o soluþie naivã. Cei puºi sã monitorizeze eventualele suspiciuni de încãlcare a legii oricum o fac. E posibil sã nu fie numai ei. Spuneam atunci cã toate aceste dialoguri sînt fiºate, prelucrate ºi transmise mai departe. Valorificarea lor, din punct de vedere juridic, nu mai depinde de cei care au fãcut prima parte a trebii. Dosarele ajung undeva mai sus, într-un soi de salã uriaºã de aºteptare în care stau în conservare. Tare mã tem cã respectivul loc este, în prezent, extrem de aglomerat. La momentul oportun, ca dintr-un joben, ºi mã tem cã nu în mod aleator, sînt scoase ºi trimise pe toboganul justiþiei dosarele care trebuie valorificate. Nu ºtiu cine decide ce dosare, ºi mai ales cînd, trebuie sã fie brusc activate. Am bãnuielile mele, dar prefer sã nu mã pronunþ, neavînd probele necesare... Revin la tema de la care am plecat. Ieri s-a mai dat un exemplu, chiar un paraexemplu. Unul greu. A existat un interes ca sã se întîmple asta. Decodificarea mobilului acþiunii este posibil sã o avem în cîteva zile. Rãmîn la pãrerea cã nimic nu este întîmplãtor în România ºi aproape niciodatã nu este ce pare a fi.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!