Un panou publicitar amplasat pe un bloc de pe B-dul 15 Noiembrie afișează cu litere mari textul Brașov=Auschwitz, ca parte dintr-un citat al eroului Liviu Cornel Babeș
Cum ajunge mesajul la trecătorul care nu înțelege arta urbană sau n-a auzit de eroul Liviu Babeș sau la străinul în trecere prin Brașov?
Brașovenii sau turiștii care trec pe lîngă Tribunal pot vedea în aceste zile, pe un panou publicitar, cuvintele Stop morder! Brașov=Auschwitz. Textul, scris cu litere de-o șchioapă, deasupra literelor mai mici care-l amintesc pe autorul citatului lîngă un simbol al focului, este un mesaj dedicat eroului Liviu Cornel Babeș. Pentru trecătorii care n-au auzit de Babeș sau străinii care nu înțeleg ce scrie acolo, este doar un panou publicitar în care se pune egal între numele orașului și Auschwitz. Alți brașoveni știu că, de fapt, acestea sînt cuvintele care au însoțit sacrificiul eroului martir Liviu Cornel Babeș, pe 2 martie 1989, iar forma artistică aleasă pentru mesaj li se pare interesantă. Dar, pentru cei care trec în viteză, de pildă, în mașini? Pentru ei numele lui Babeș trece neobservat. Așa că, oamenii ar putea rămîne doar cu acel semn de egalitate bizar și ofensator la adresa întregii comunități? Sau poate că tocmai ideea care intrigă face un serviciu memoriei eroului Liviu Babeș? Poate fi judecată o creație artistică? Unii brașoveni spun că e periculos pentru efectul mesajului să folosești afirmații denigratoare pentru o comunitate ca sloganuri publice. Alții, privesc cu îngăduință arta urbană, iar alții consideră că aceste cuvinte grele fac parte din istoria noastră și trebuie să le spunem cît mai des, ca să nu uităm. Iată o temă de dezbatere la care Monitorul Expres vă invită să vă spuneți părerea.
Un citat care sare în ochi
Pe 2 martie, am comemorat 21 de ani de cînd Liviu Cornel Babeș și-a dat foc pe pîrtia Bradul și a murit protestînd față de atrocitățile sistemului comunist din România. Sînt destui cei care au fost dezamăgiți, din nou, că brașovenii fac prea puțin pentru cinstirea memoriei acestui erou. În acest an, niște tineri artiști au adus, într-un concept artistic original, un omagiu martirului din Brașov. Au creat un panou publicitar folosind cuvintele pe care Babeș le scrijelise pe pancarta din ziua protestului: Stop morder! Brașov=Auschwitz. Sub citat este numele celui care a transmis acest mesaj în 1989 și anii între care a trăit. De aici începe dezbaterea. Pentru că, rupt de context, pentru cei care nu sînt obișnuiți cu arta urbană, pentru cei care nu pot citi numele autorului citatului și, mai ales, pentru cei cărora numele lui Babeș le este încă necunoscut, citatul de pe panoul așezat pe peretele unui bloc sare în ochi doar prin cuvintele scrise cu roșu: Brașov=Auschwitz. Așa au apărut voci de brașoveni care nu înțeleg de ce orașul lor de astăzi să fie comparat cu un lagăr de exterminare nazist.
Nu ne-am pus problema asta
Semnătura creației dedicată gestului lui Babeș aparține unui grup de graficieni de la www.getbeget.ro. Silviu Hudini este unul dintre artiștii care a lucrat la acest proiect. Și, după cum mărturisește, asta s-a și vrut să fie, un panou în memoria eroului Liviu Cornel Babeș. N-am făcut panoul ca să-l vadă chiar toată lumea. Cine are ochi, să-l vadă, cine nu, nu. Sigur că s-ar putea înțelege și altceva, dar textul e scris între ghilimele. Brașovenii care au prins Revoluția vor înțelege, cei foarte tineri, oricum nu se uită, fiindcă nu e un mesaj funny. Iar cei care nu înțeleg nimic vor zice doar: Ha, ha! Ce fraieri sînt ăștia!. Dar dacă s-ar uita un străin la acest panou? Nu trebuie să știe românește ca să înțeleagă că între doi termeni s-a pus semnul egalității. Ar face o poză și ar duce-o în țara lui să le arate compatrioților ce brand de țară și-au construit românii. Nu ne-am pus problema asta, chiar nu ne-am gîndit la străini. Dar, chiar și așa, se vede numele autorului, cine nu înțelege n-are decît să dea search pe Google și să se informeze, sfătuiește Silviu care acceptă, totuși, că poate e un pic cam prea radical ce am făcut, dar așa ne exprimăm noi.
Un panou perfect legal
Controvesa panoului nu are legătură cu legalitatea amplasării lui. Municipalitatea i-a dat certificat de urbanism, iar după cum spune Sorin Toarcea, purtătorul de cuvînt al Primăriei, există o înțelegere valabilă între societatea respectivă și asociația de proprietari pentru afișarea de mesaje socio-culturale. Totuși, textul poate da naștere la interpretări, așa că vom verifica mai în amănunt documentele proprietarului de panou. Pentru o parte din trecători, oameni care vin cu necazuri la tribunal sau cei care lucrează în zonă, panoul nu este un subiect care să le creeze prea multe neliniști. Locatarii din bloc au însă o părere. Sîntem numai pensionari aici, mergem mai mult cu capul în jos, nici n-am văzut ce au pus pe peretele nostru. A venit un băiat care se cunoaște cu un executor, ne-a spus frumos că nu vor să strice nimic, ei vor pune un panou cu mesaj artistic, nu fac publicitate la nimic. Așa că nu ne dau niciun ban. Am făcut actele la notar, totul e în regulă. Președinta de asociație a semnat și ea de bună credință. Dar nu se poate să spunem totuși pe blocul nostru că Brașovul e Auschwitz. Ce facem, ajungem să-l aprobăm și pe Mazăre că umblă în uniformă de nazist?, se întreabă Silvia Arsene, contabila asociației de proprietari Big LM.
Locatarii vor să dea jos panoul
Tana Ibolya, președinte mai mult onorific al asociației de proprietari, după cum spune, n-a apucat să vadă panoul. Am fost plecată din țară, nu m-am mai uitat de cînd era panoul cu gripa porcină pe bloc, spune ea, amintind că, înaintea acestui panou, aceeași oameni de la Getbeget au instalat unul pe care scria Panica e mai contagioasă decît AH1N1. Noi am zis că totul va fi bine, dar credeam că vor expune cu totul altceva. Sînt dezamăgită. Este foarte ciudat să scrie Brașov=Auschwitz. O să vorbesc să schimbe panoul imediat, a mai spus președintele. E adevărat că Brașovul era un fel de Auschwitz în regimul comunist, dar n-ar fi în regulă ca, printr-o confuzie sau percepție greșită, această comparație să fie atribuită Brașovului de astăzi. Cum ar fi dacă l-am promova sub formă publicitară pe Dimitrie Cantemir care spunea Moldovenii nu sînt iubitori de învățătură? Sau România este eșecul permanent, cum credea Cioran? Este părerea unor brașoveni care spun că e periculos pentru efectul mesajului să folosești afirmații denigratoare pentru o comunitate ca sloganuri publice. Alții, însă, privesc cu îngăduință arta urbană, iar alții consideră că aceste cuvinte grele fac parte din istoria noastră și trebuie să le spunem cît mai des, ca să nu uităm prin ce am trecut. Dumneavoastră ce credeți?
Un sacrificiu care nu trebuie uitat
Liviu Cornel Babeș (n. 19 ianuarie 1942-d. 2 martie 1989) a murit autoincendiindu-se pe pîrtia Bradul din Poiana Brașov în semn de protest față de regimul crunt în care trăiau românii în Epoca Ceaușescu. Prin acest gest, bărbatul de 47 de ani a încercat să trezească românii la revoltă și căutarea adevărului. Pe pancarta pe care a purtat-o în momentul sacrificiului scria: Stop Mörder! Brașov = Auschwitz. Prin Legea nr. 93 din 3 iunie 1997 Liviu Cornel Babeș, a fost declarat erou-martir. În prezent, o stradă din Brașov poartă numele lui, iar în curtea Bisericii din Poiana Brașov există o placă de bronz comemorativă pe care scrie Acest om s-a autoincendiat pentru a protesta și pentru a atrage atenția oamenilor de pretutindeni că România era un uriaș lagăr de concentrare.
Scandalul poneiului roz
Nu este prima oară cînd arta contemporană românească stîrnește indignarea publicului larg. În 2008, în vitrina Galeriei Române din New York au fost expuse: un ponei roz cu o zvastică pe coapsă, o păpușă diformă de cîrpă, fără gură, dar cu sfîrcuri, buric și penis, o cățelo-cămilă de culoare neagră, niște sfinți goi pușcă, cu cîte o Biblie în mînă. Institutul Cultural Român a fost atunci acuzat că promovează obscenitatea și traficul de simboluri naziste. Horia Roman Patapievici a demonstrat însă că expoziția nu poate fi acuzată de antisemitism sau pornografie. Astfel, poneiul are zvastica aplicată pe crupă așa cum sînt însemnate animalele, lucru care l-ar fi înfuriat pe Goebels. Din moment ce nu e desenat pe o sinagogă sau pe o clădire unde locuiesc evrei, simbolul nazist nu încalcă nicio lege
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!