Aþi vãzut ce încrîncenaþi sînt oamenii în ultimul timp chiar ºi pe stradã? Sînt încruntaþi, veºnic þîfnoºi ºi par în permanenþã nemulþumiþi de ceva. Nu sînt unul sau doi. Majoritatea exprimã starea aceasta. Unii o pun pe seama asteniei de primãvarã. Alþii, cei mai numeroºi, pe faptul cã, orice ar face, pur ºi simplu nu se descurcã cu ceea ce se întîmplã. Destui dintre ei au credite contractate pe vremea cînd lucrurile mergeau bine. Nu puþini sînt cei care, lucrînd în mediul privat, s-au trezit cu bonurile de masã anulate, cu salariile diminuate cu 15-20% ba au mai apãrut ºi întîrzierile la plata salariilor, ca sã nu mai vorbim de cei care s-au trezit pur ºi simplu ºomeri peste noapte. Sînt oameni de afaceri al cãror business s-a prãbuºit într-o asemenea mãsurã încît vînzãrile le-au scãzut cu 90% faþã de anii trecuþi. Au concediat aproape pe toatã lumea, au tãiat tot ce puteau din costuri, dar sumele încasate nu le ajung sã-ºi plãteascã utilitãþile ºi taxele. Se simt hãituiþi. Cei mai mulþi nu înþeleg ce li se întîmplã ºi mai ales cît o sã dureze. Toþi acuzã lipsa numerarului ºi faptul cã banii nu se miºcã. Toatã lumea aºteaptã sã încaseze ºi întîrzie cît pot plãþile. Bãncile, dupã ce au creditat cu dobînzi uriaºe statul, nu dau semne cã ºi-ar risca pentru rulaj capitalurile cu sectorul privat. Solicitanþii sînt pasaþi, afacerile se blocheazã ºi mai tare, salariaþii sînt nemulþumiþi, cetãþenii sînt indignaþi ºi exasperaþi ºi starea asta se amplificã exponenþial, ameninþînd sã devinã incontrolabilã. Cu siguranþã, oamenii care nu mai au ce pierde devin incontrolabili. Nu înþeleg în acest context lipsa de reacþie a guvernanþilor. În mod cert, rapoartele serviciilor secrete ce privesc starea alarmantã a naþiunii au ajuns la cei în mãsurã sã decidã. Nu se simte însã nicio reacþie. Nu m-aº juca cu aºa ceva. Nervozitatea ºi disperarea chiar pot crea situaþii imposibile care ar fi bine sã fie evitate. Suprapunerea situaþiei crizei mondiale cu bîlbele guvernamentale nu este chiar momentul cel mai propice pentru gestionarea treburilor þãrii. Cu toate acestea, cei aflaþi în fruntea trebii nu prea au de ales. Trebuie sã scoatã cãruþa din noroi înainte de a risca sã fie alungaþi de niºte disperaþi care s-ar putea sã punã mîna pe pari, nemaiavînd nimic de pierdut.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!