Muzeul Sportului Transilvănean, o comoară a Brașovului, zace de doi ani într-un depozit de la Muzeul de Istorie
Exponate unice în țară, dar și în lume, stau în lăzi și cutii prăfuite, după ce au fost evacuate de CJ din clădirea renovată de la Baza Olimpia
Brașovul a avut pînă nu demult o comoară din lumea sporturilor. Muzeul Sportului Transilvănean nu și-a mai găsit însă loc în cetatea Brașovului, după ce a fost evacuat de Consiliul Județean din clădirea de la Baza Olimpia, unde era locul lui istoric. Doar comuniștii au mai pus exponatele în lăzi și le-au aruncat într-o pivniță. Din 2007, cele peste 3.000 de exponate rare, unice în țară, iar unele unice în lume, zac iar în cutii și lăzi prăfuite într-un depozit de la Muzeul de Istorie Brașov. Printre prețioasele piese ale muzeului aruncat într-o magazie, se află patru perechi de patine unicat din os de vită, din anii 1700-1704. La fel sînt și patinele din secolul al XIX-lea, primele modele din metal, construite de meșteșugarii brașoveni. Aceste piese rare, și altele ca ele, au supraviețuit atîtor încercări ale timpului, dar nu pot învinge nepăsarea conducerii Consiliului Județean, care a preferat în locul muzeului birouri și săli de conferință. Asta, deși Muzeul Sportului Transilvănean, arondat la Comitetul Olimpic Internațional de la Lausanne, este singurul de acest fel din țară și unul din cele patru din Europa.
Exponate unice
Un muzeu asemănător Muzeului Sportului Transilvănean mai există doar în Grecia, Polonia și Cehia. În România e unicat. Unele dintre cele mai vechi și prețioase exponate sînt cele patru perechi de patine din os de vită din anii 1700 - 1704, care sînt unicate. Adevărate bijuterii sînt și patinele din secolul al XIX-lea, primele modele din metal, legate cu niște curele, construite de meșteșugarii brașoveni. Patinele din os au fost construite de un evreu ungur din breslele Brașovului, iar patinoarele din acea vreme erau construite dintr-un amestec de apă și zăpadă și nu erau așa lucioase ca acum, ne povesteștea Toader Verdeș (foto medalion), președintele Clubului Olimpic Brașov. La începuturi, tinerii din zona Brașovului se adunau pe patinoarul din fața Prefecturii, unde acum funcționează Rectoratul Universității Transilvania și Livada Poștei, dar și în zona Bazei Olimpia. Primele schiuri, și ele piese valoroase ale fostului muzeu, erau făcute din lemn de frasin, erau foarte late, greoaie și măsurau aproape doi metri. Cei care se încumetau să schieze aveau doar un băț de bambus pe care îl foloseau la viraje. Schiurile erau prinse de încălțări doar cu o bandă din pînză. Schiurile din muzeul ascuns acum în magazie datează din anii 1880 - 1890. Prin anii 1930, au apărut schiurile din lemn de hickory, un lemn mai special, cînd au fost confecționate și primele legături din metal. Se schia pe atunci în Postăvarul și Bunloc, unde s-au construit și primele trambuline. Muzeul avea printre exponate și sănii. La început, săniile se făceau mai mari, cu o capacitate de 6-8 persoane, trase de un cal, apoi de dimensiuni tot mai mici, pentru una-două persoane. De fapt, meșteșugarii și clasa de mijloc au fost promotorii activităților sportive din Brașov. Bresele - românești, germane și maghiare - au înființat grupurile și întrecerile sportive. Despre toate acestea ar putea vorbi muzeul, dacă n-ar fi pus la cutie.
CJ nu mai are loc pentru un muzeu unic
Muzeul Sportului Transilvănean din Brașov a înființat în 1961, în clădirea de lîngă Bastionul Țesătorilor, la ultimul etaj, avînd inițial doar 300 de exponate primite din toată regiunea Stalin, adică Brașov, Sibiu și Covasna. În 1967 însă, comuniștii au decis să închidă muzeul, iar toate materialele au fost strînse și au zăcut într-o pivniță timp de 33 de ani. Pînă după Revoluție. Exponatele au fost depozitate alandala, iar unele au mucegăit, au prins rugină, iar unele s-au deteriorat ireversibil. Apoi, în 1990, colecțiile au fost scoase la lumină, prin dăruirea unor oameni de sport, care le-au recondiționat și le-au expus la locul lor. Tot atunci a fost organizat primul și unicul club olimpic din țară la Brașov, președinte fiind atunci antrenorul Dumitru Popescu-Colibași. Dacă la început erau doar 300 de exponate, acum avem circa 3.000, adunate de la campioni naționali olimpici, de la cupa satelor și de la tot felul de campioni sportivi de-a lungul anului, mai spune Verdeș. În 2007, Consiliul Județean a decis să renoveze clădirea unde funcționa muzeul, cu promisiunea că, atunci cînd lucrările vor fi finalizate, muzeul se va întoarce la locul lui. Colecțiile au fost din nou împachetate în lăzi și cutii și depozitate la Muzeul de Istorie Brașov. Zac și acum acolo. Pentru că, deși clădirea fostului muzeu a fost renovată, nu s-a mai găsit niciun loc pentru muzeu. Au fost amenajate în schimb birouri și săli de conferințe pentru Baza Sportivă Olimpia. Clădirea a fost renovată și de atunci ni se promite că vom primi un spațiu, dar nu acolo. Ultima promisiune a Consiliului Județean este că vom primi, în ianurie 2010 un spațiu modernizat. Ori la Direcția de Sport de pe Aleea de sub Tîmpa, ori în altă locație, din cadrul muzeelor. Dar nu se știe încă unde, a mai spus Toader Verdeș, președintele Clubului Olimpic Brașov.
Pentru amenajare și modernizare ar fi nevoie de vreo 20.000 de lei și de trei luni de muncă. Apoi, întreținerea muzeului ar trebui asigurată în parteneriat cu CJ Brașov și Clubul Olimpic. Președintele Clubului Olimpic Brașov nu este însă prea optimist.
Muzeul a trăit din pasiune
Muzeul Sportului Transilvănean nu era deschis decît două zile pe săptămînă, marțea și joia, cîte două ore, între 10.00 și 12.00. Dar reușea să strîngă cîte 300 de vizitatori pe lună. Pragul muzeului a fost trecut de multe persoane importante, sportivi naționali și internaționali, ambasadori, miniștri și oameni de cultură. Dar cel mai mult era vizitat de copii și tineri. Noi făceam treaba asta voluntar. Nu exista niciun angajat plătit pentru muncă și pentru efortul de a ține în viață acest muzeu unic. Stăteam în frig la etaj, la o cană de vin încălzit. Așa a funcționat toți acești ani. Din pasiunea cîtorva oameni. Cred că o să facem un cort și-l punem acolo, pentru că nu se poate ca Brașovul să fie vitregit de un asemenea muzeu, care e un lucru extraordinar, a spus Verdeș cu tristețe. Gîndindu-se la respectul cu care sînt tratate în alte țări colecții istorice chiar mai mici. Din păcate, nici un reprezentant al Consiliului Județean nu a vrut să vorbească despre nedreptatea făcută muzeului evacuat din clădirea pe care o administrează.
Sportul, o tradiție la Brașov
Sportul, în forma sa organizată, se practica în Țara Bîrsei, de altfel ca în întreaga Transilvanie, încă de la începutul secolului al XIX-lea, documentele vremii consemnînd, de pildă, înființarea la Brașov, în 1834 a unei școli de înot în cartierul Blumăna. Au apărut apoi strucuturi organizate și în alte ramuri sportive precum gimnastica, scrima, patinajul, tirul, atletismul, ciclismul și multe altele. În acest context, a apărut unul dintre rarele muzee ale sporturilor din țară la Brașov. Ideea a aparținut lui Virgil Ludu, om de cultură, dar și un împătimit al sportului. Alte nume care au făcut posibil Muzeul Sportului Transilvănean sînt Vasile Ristache, Stelian Palici, Dumitru Furnică sau Vasile Lăzăruț.
Sportivi care au dus faima Brașovului
*antrenorul de handbal Dumitru Popescu-Colibași
*atletul Virgil Ludu
*shiorul Ion Cojocaru
*schiorul Mihai Bîră
*schiorul Magdalena Bîră
*schiorul și antrenorul Kurt Gohn
*biatlonistul Victor Fontana - erou al Revoluției din Decembrie 1989
*scrimerul Mihai Covaliu
*luptătorul Stelian Morcov
*scrimera Reka Lazăr
*handbalistul Cezar Nica
*handbalista Iuliana Nako
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!