Autentificare
Ziarul care vorbește cu brașovenii
Portile istoriei Scoala Cerbul de Aur Diaspora
Casa mea Dialog Contabil Expres Gala Monitorul Expres
Index -> Monitorul Expres -> Prima pagină

Iernile bunicilor


Povești de Crăciun din Șcheii Brașovului

×

ïżœ
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o
Dimensiune font:

Autor: Andrei Paul, 24.12.2009
• În anii ’40, în Ajun, ulițele Șcheiului răsunau de colinde și clopoțeii săniilor, iar casele se umpleau de miresme de cetină, pîine proaspăt coaptă și cîlmoi
• Moșul avea barbă, mustăți și sprîncene albe, era îmbrăcat în ițari groși și cu opinci sau cizme, purta căciulă mițoasă și cojoc de oaie, brîu dintr-o funie groasă și toiag

Dan Despan s-a născut în ’42, într-o casă din strada Vasile Saftu, în Șcheii Brașovului, în care locuiește și azi. A trăit în copilărie frumoasa poveste a Crăciunului. Asta înainte de venirea comunismului. După ce tatăl său a fost arestat, iar comuniștii le-au luat casa, Moș Crăciun n-a mai venit pe la el. Despre asta nu-i place să povestească. Dar își aduce bine aminte cum erau iernile și sărbătorile frumoase ale Șcheilor. Își deapănă amintirile, ținîndu-și pe genunchi nepoțelul. Și vorbește, ca și cum ar fi fost ieri, despre „cioacla“ cu care se dădea pe derdeluș pînă îngheța, despre străduțele Șcheilor care se animau mai mult decît de obicei în Ajun, iar femeile umblau cu moldele cu aluat. Despre tăpșanul de „La Moară“, unde bărbații tăiau porcii ca să facă nevestele cîlmoi, cîrnați, tobă și toate celelalte bunătăți. Despre colindătorii care erau întrebați „de-ai cui sînt“ și colinda „Daliana, fată dalbă“. Despre bradul împodobit cu globuri de sticlă pictate, de la magazinul „La Ghebaor“. Dar și despre turtă-dulce, ciocolată și felurite zaharicale meșteșugite și jucării nemțești pe care le aducea Moșul. Despre masa de Crăciun cu platouri de porțelan și pahare fine din care cei mari beau crampampuris.

Iarna, cu „cioacla“ pe ulițele Șcheilor

„Iernile erau formidabil de frumoase, înainte vreme. Era zăpadă multă, și noi, copiii, mergeam cu săniile pe străzile abrupte, pe Podul Crețului, Strada cu Tei, Pajiștei, Printre Grădini (atunci Valea Oului). Ne apuca seara la săniuș și ne întorceam bocnă la casele noastre. Pe atunci nu era gaz. Ne încălzeam la sobele în care focul se făcea cu lemne. Mirosea toată casa a cetină, mirosea bine“, își amintește șcheianul. După ce-și dezmorțeau picioarele și mîinile, primeau cartofi copți și zeamă de varză din butoaie cu pipă și canea. Dan Despan avea cinci sau poate șapte ani, cînd laolaltă cu alți copii, se dădea cu „cioacla“ pe stradă, o sanie făcută dintr-un pătrat de lemn cu mînere laterale, peste care era întinsă o piele de oaie. Încăpea un singur copil. Mai erau și sănii mai mari, dreptunghiulare, care se chemau droabăre și erau folosite și pentru cărat diverse lucruri în gospodărie. Pe astea, copii mai mici nu le puteau trage la deal, decît dacă se înhămau cîte doi sau mai mulți. Erau și „rodlii“, la care doar copiii mai avuți aveau acces. Astea erau singurele sănii atent construite, cu tălpi de metal. Și zburau ca gîndul pe derdeluș. „Săniile erau conduse de copii cu ajutorul unei patine prinse de piciorul drept. Pe atunci, patinele se prindeau de încălțări cu ajutorul unei cheițe și a unor urechiușe. Cînd se rupeau urechiușele, prindeam patinele cu sfoară, și mai mergeau o vreme“, rîde Despan la amintirile atît de dragi.

RIMB-uri și sănii trase de cai

Autobuze erau puține pe străzile din Șchei. Erau particulare și li se spunea la toate RIMB-uri, de la inițialele sindicatului/asociației din care făceau parte transportatorii. Erau Opel, Ford, Chevrolet sau Mercedes, alături de taxiuri particulare, mari, zdravene și foarte frumoase, multe aparținînd șcheienilor. Iarna, pe străduțe, circulau și multe sănii mari, toate cu clopoței, trase de cai frumoși, cu clopoței la hamuri. Dar, iarna, străzile erau în mare parte ale copiilor.

În Ajun, femeile umblau cu moldele cu aluat

În Ajun, străduțele Șcheilor se animau mai mult decît de obicei, iar femeile umblau cu moldele cu aluat. Moldele erau un fel de coveți scobite în trunchiuri de lemn. Aluatul era dus la vestitele cuptoare de copt. „Se cocea pîine, cozonac, și multă plăcintă cu brînză, dată cu ou pe deasupra, care era oferită copiilor și musafirilor“, povestește pensionarul, cu ochii copilului de-atunci și mintea omului de-acum. De Crăciun și de Paște, gospodinele preferau să-și facă singure aluatul acasă, dar mergeau la cuptoarele de copt, „că ieșea coptura mai bine decît acasă și se cocea într-un timp mai scurt“. Erau familii care aveau în proprietate cuptoarele de pîine, și trăiau din asta, cum ar fi Nagy, Cocorandu, Măzărescu sau alții. La cuptoare era cu programare, fiecare își știa rîndul, și-l respecta. „Bucuria copiilor era atunci cînd pîinile făceau donțuri, adică protuberanțe mai mari, care erau obligatoriu împărțite celor mici de îndată ce se scotea pîinea din cuptor și se bătea coaja, de rămînea numai stratul ușor rumen și moale peste miez“, își amintește Dan Despan. Pîinea din Ajun era mai mare, cam de două-patru kilograme, iar după ce era bătută ca să se spargă coaja groasă și neagră de la coptul în vatră, se mai și rădea cu o răzătoare specială, ca să fie „fățoasă“. Apoi era învelită în ștergare albe ca laptele, impecabile, și se punea în „casa rece“. Era camera din față, neîncălzită, și în care nu erau primiți decît oaspeții foarte importanți, folosită în rest drept cămară.

Porcii se tăiau „La Moară“

Pînă-n Ajun trebuia să fie gata și preparatele de porc, așa că șcheienii, ca toți românii, tăiau porcii în săptămîna dinainte de Crăciun. „Majoritatea tăiau porci, fie că îi creșteau ei în curte, fie că-i cumpărau de la tîrg sau de pe la Stupini“, povestește Dan Despan.
Șcheienii aveau locuri speciale de tăiat porcul, cum ar fi pe un tăpșan de lîngă biserica Sfînta Treime, locul cunoscut ca „La Moară“. „Se tăiau porcii pe locul ăla viran, și noi, copiii, ne cutremuram de țipetele bietelor animale, și nu aveam voie, și nici nu ne-am fi dorit, să luăm parte la tăiere“, își amintește „tata Dan“, cum îi spune acum nepoțelul de aceeași vîrstă cu băiețelul de-acum 67 de ani. După ce uitau tînguiala animalelor, copiii mergeau să caște gura la tranșare, ca să primească șoricul proaspăt perpelit, alb de la atîta curățat. Mai primeau și vîrf de codiță, sau urechi. „Acolo, pe un panou de lemn, aduceau bărbații paie și tăiau, pîrleau, rădeau, ajutîndu-se de apă caldă și de cuțite speciale, pînă cînd terminau toată treaba. Femeile duceau acasă intestinele, tot într-o moldă, dar nu în cea de pîine, și pînă măcelarii terminau de tranșat porcul, ele se ocupau de curățatul mațelor pentru cîlmoi (caltaboși), făcuți din măruntaie și maț gros, cu ajutorul ,,puștii de cîlmoi“. „Pușca“ asta era un fel de seringă uriașă care se apăsa cu pieptul. Gospodinele mai făceau cîrnații, toba, sîngeretele și toate celelalte bunătăți de Crăciun, povestește scheianul. Mațele trebuiau spălate foarte bine, era o adevărată tehnică, iar gospodinele care nu știau face singure lucrul ăsta chemau pe cineva care știa, pentru că altfel nu ieșeau buni nici cîrnații, nici cîlmoii. „Țico, dragă, mînci cîlmoi? Poi, și-ncă doi!“, a rămas o vorbă de șagă legată de caltaboși. „Jumările, se făceau în vailing, o oală mare, ca un trunchi de con cu baza mai mică decît marginea de sus“, își mai amintește omul, aproape înghițind în sec.

Colindătorii erau întrebați „de-ai cui sînt“

În seara de Ajun, copiii mergeau la colindat, și străzile răsunau de vocile lor cristaline. Aveau colinde specifice, în Șchei, ține să precizeze povestitorul. Ca „Daliana, fată dalbă“, din care se și apucă să cînte o strofă. „Pleacă Lina la fîntînă / Daliana, fată dalbă / Și-o botiță duce-n mînă / Daliana, fată dalbă“, urmează el, explicînd că botița era un vas cu care se aducea apă de la izvor sau de la fîntînă, tot din lemn scobit, ca o găleată cu mîner. „Așteptai cu multă plăcere colindătorii, care erau întrebați «de-ai cui sînt». Erau din toate familiile din Șchei, și mai avuți, și mai sărmani, și pe toți îi știa lumea, și nu-i știa musai după nume, ci după poreclă. Ai lui «’Mneaiță» erau de fapt din familia Văcaru, de-a lu’ Broască erau de fapt ai lui Argăseală, toate familiile vechi aveau cîte-o poreclă, cîte-un «ponos»“, își amintește domnul Despan.

Globurile, „La Ghebaor“

„Bradul era o adevărată taină pentru noi, copiii. Majoritatea familiilor făceau pomii de Crăciun, numai cei săraci de tot n-aveau brad. Probabil că era luat din pădure, pentru că pe vremea aceea nu se găseau brazi de vînzare, ca acum. Noi însă eram convinși că bradul este adus de Moș Crăciun, care-l și împodobea“, vede iar prin ochii copilului de-atunci povestitorul nostru. Ca și acum, și atunci globurile erau frumoase, dar numai din sticlă, de toate culorile, atent pictate și lucrate. În Piața Sfatului, era un magazin, „La Ghebaor“, unde se găseau globuri, costume de carnaval, jucării de toate felurile. În loc de instalații electrice, bradul era plin de lumînărele prinse cu cîrlig, „foarte de efect“. Și steluțe, artificii de agățat în brad, se găseau pe vremea aceea. Doar că și lumînările, și artificiile trebuiau atent supravegheate, pentru că riscul de incendiu era tare mare. „Odată chiar s-a aprins o perdea de la o lumînare din brad, și numai printr-un noroc au apucat de au aruncat-o afară, înainte de a lua foc toată casa“, își amintește sperietura Dan Despan.

Moșul era îmbrăcat în ițari groși și cojoc de oaie

Familia celor doi frați Despan era „familie bună“: tatăl copiilor era economist, mama contabilă, așa că nu o dată, în familie mai erau invitați și copii ai familiilor mai sărace de pe stradă, care se întîlneau și ei cu Moș Crăciun. Moșul de pe vremea aceea nu apucase încă să fie reprezentat în roșu, cu sania cu reni, și nu se mutase încă în Laponia. „Nu știam de unde vine, dar îl așteptam cu înfrigurare, pentru a-i cînta colindele învățate de la mama, din cărțile luate de la librăria Ciurcu, de lîngă liceul Șaguna, și pentru a ne primi cadourile. Era un moș îmbrăcat în ițari groși și cu opinci sau cizme, cu barbă, mustăți și sprîncene albe, cu căciulă mițoasă și cojoc de oaie, cu brîu dintr-o funie groasă și cu un toiag ca al bacilor de la stînă sau ca al vrăjitorilor de legendă. Obligatoriu, trebuia să aibă și ochelari, rotunzi, după moda vremii, care să-i accentueze vîrsta, și bineînțeles o traistă mare, cum purtau oamenii de la țară, în care să pună jucăriile și celelalte cadouri“, își amintește copilul de atunci, acum bunic, strîngîndu-și nepoțelul la piept.

Zaharicale și jucării nemțești

Părinții găseau mereu un mod de a le abate atenția celor mici și a-i duce din sufragerie, și „era mare fericire și emoție“ pentru ei, cînd vedeau, prin geamul mat al ușilor de la cameră, că s-au aprins lumînărelele în brad, și cînd moșul bătea cu toiagul în podea pentru a-și face simțită prezența. „Știam cu emoție că urma să vină moșul, îl păzeam să vedem cînd vine, ca orice alt copil, dar nu-l vedeam niciodată decît atunci cînd termina de împodobit bradul. Odată, noi, copiii, ne-am dat seama că moșul era tata, pentru că pe vremea aceea, sprîncenele și barba moșului erau lipite cu mastic, și am simțit mirosul acela, pe care-l împrăștia moșul, și asupra lui tata, atunci cînd s-a întors dintr-o plimbare, uimit să vadă că a venit deja Moș Crăciun. Anul următor însă, tata a adus pe cineva străin, îmbrăcat în moș, iar noi, văzînd că tata este lîngă noi, n-am mai avut nicio îndoială că Moș Crăciun există“, își deapănă amintirile șcheianul. Copiii primeau, ca și acum, jucării și dulciuri. „Banane sau portocale nu prea erau atunci, că era după război și era foamete în țară. Dar era turtă-dulce, ciocolată și felurite zaharicale meșteșugite, și jucării nemțești“. Dan Vespan își aduce și acum aminte de un trenuleț de jucărie, cu linii, dar mecanic în întregime, nu electric ca acum, cu care s-a jucat foarte mult timp împreună cu fratele său. Ține minte și o motocicletă cu arc, care „știa să se încline pe o parte în mers, împreună cu motociclistul, ca pentru viraj, apoi se ridica din nou și mergea în continuare“.

Printre cîlmoi și crampampuris

În prima zi de Crăciun, se întindea masă mare. Bunătățile erau puse pe platourile de porțelan din cele bune. Se mînca tobă, sîngerete, lebăr și cîlmoi, dar și cîrnați, și friptură. Și lumea petrecea în familie, pentru ca a doua zi să înceapă vizitele pe la neamuri și pe la prieteni. Se bea țuică și vin, adus mai ales din Moldova sau cumpărat de la cîrciumile din Șchei, unde se putea lua și pe datorie, și unde pe o tablă mare cîrciumarul scria cu creta numele datornicilor și suma datorată, ca omul să-și aducă aminte că-i dator și să plătească după Sărbători. „Se mai bea crampampuris, un lichior din zahăr ars cu alcool, și rachiu de chimăn, și lichior de feferminț. Și era tare frumos, și toată lumea era fericită“.

Comuniștii l-au arestat pe tata, și Moșul n-a mai venit

În ’46 au venit comuniștii, și fericirea copiilor și frumusețea zilelor de Crăciun au mai ținut pînă prin ’50. „Apoi, în 1950, tata a fost arestat politic, aveam opt ani pe-atunci, iar Moșul n-a mai venit, și nu am mai făcut nici brad. Tata a ieșit din pușcărie abia după 15 ani. Pe noi, în ’52, ne-au scos din casă, și am fost lăsați la Blaj, cu două geamantane, în cîmp. Am stat doi ani acolo într-o pivniță și alți doi ani într-o magazie, pînă cînd ne-am întors în Brașov, în casa bunicilor, într-o cămăruță mică“. Este atmosfera pe care fostul copil o retrăiește trist. Abia în 1962, după o grămadă de mutări, Dan Despan a ajuns să locuiască din nou în casa părintească, dar într-o singură cameră. După venirea comuniștilor, s-a strîns șurubul tot mai tare. „S-a făcut colectivizarea Țării Bîrsei, cu excepția Branului și a zonelor înalte, s-au impus cotele obligatoii, au început să care garnituri întregi de tren cu carne, lemn, tot ce le trebuiau rușilor. S-au pornit sovromurile, un fel de întreprinderi sub conducere rusească, s-a întins sărăcia, au început să se găsească tot mai puține și tot mai rar. Granițele au fost închise, a început industrializarea și comasarea oamenilor de la sat la orașe, în locuințe tot mai mici și mai prost construite.

Sfîrșitul Crăciunului

Din ’47, orele de religie din școli au fost interzise. Au fost interzise și colindele, iar Moș Crăciun s-a transformat în Moș Gerilă, care venea înainte de Anul Nou, dar nicidecum în ajunul Crăciunului, sărbătoare care n-a mai existat oficial, fiind înlocuită de Anul Nou. „Crăciunul a devenit foarte trist. Doar pe la biserici se mai colinda, însă acolo securiștii în civil urmăreau și notau cine merge, iar represaliile erau destul de dure, mai ales pentru membrii de partid cu funcții“, spune Dan Despan.
Textele colindelor se schimbau de la an la an, apăruseră tot felul de urări și cîntecele în care nu se pomenea nimic de Crăciun, Iisus sau orice alte teme biblice. „Dacă nu ziceau nimic de partid, de Moș Gerilă, de săniuțe și de clopoței, aveau iz popular și vorbeau de bogăție, pomi, fructe și alte astea“, spune băiețelul de altădată.

„Ne ascultau cu lacrimi în ochi“

Prin ’63, împreună cu alți tineri, Dan Despan - care de altfel are o fire artistică și a fost dăruit de natură și cu slovă, și cu cîntec, și cu mînă de pictor - au pus la cale un cor de colinde vechi. „Textele și muzica le-am luat de la Dumitru Bizdideanu, care a fost multă vreme dirijor la Sfînta Treime din Șchei, și le păstra deși nu era voie. Trei Păstori, Steaua sus răsare, tot felul de colinde vechi, pe care le-am cîntat atunci prin tot centrul vechi. Nu ne-a fost frică, dar nici nu ne-a făcut nimeni nimic. Doar lumea ieșea prin curțile interioare și ne asculta cu lacrimi în ochi“, își amintește Dan Despan.

Colinde la Radio, doar la Europa liberă

A existat și o perioadă de ușoară relaxare, în jurul anilor ’70, însă n-a durat prea mult. Jucăriile începuseră de mult să nu se mai găsească, la fel ca și mîncarea. Pe măsură ce se apropia ’89, totul era din ce în ce mai puțin și mai pe sub mînă. „În perioada Crăciunului nu se găsea nimic. Oamenii umblau după mîncare, după jucării pentru copii, ascultau colindele la emisiunile în limba română de la Europa liberă, Vocea Americii sau Deutsche Welle. Mai ales colindele pe care le cînta Ileana Cotrubaș, o soprană de mare succes în acea perioadă, care avea contracte cu mai toate marile opere din lume“, spune Dan Despan. Ca să faci rost de de-ale gurii pentru sărbătoarea creștinească, trebuia să te „lipești“ de vreun ospătar de restaurant, care-și risca postul chiar și numai pentru cîteva sute de grame de carne, vîndută de două-trei ori mai scump. „Se mergea cu programare, pe ascuns, și tremura și cel care cumpăra, și cel care vindea“, povestește copilul devenit între timp părinte.

Ritualul bananelor

Abia către Revelion începeau s㠄bage“ cîte ceva prin magazine, însă cu prețul unor cozi chinuitoare. Dacă aveai noroc și „relații“, puteai „prinde“ cîteva lămîi, portocale, și poate o jumătate de kilogram de banane verzi, pe care copiii le păzeau să se coacă într-un ungher întunecos și cald al vreunui dulap, pentru a fi apoi mîncate într-un fel de ritual, împărțite în feliuțe egale, să guste toată familia, dar mai ales copiii. Mai puteai avea norocul să prinzi niște compot chinezesc de mandarine sau ananas, ciocolată chinezească și poate cacao, fiecare cu coadă, cu pile sau contraservicii pentru vînzătoare.

Un brad de dovadă, altul în casă

Se mai găseau niscaiva produse tradiționale făcute în casă, de către cei care-și mai puteau permite să taie porc la țară. Orășenii fără rude sau pile la țară, se călcau în picioare pentru pungi de „Frații Petreuș“, pui rahitici morți probabil de bătrînețe sau inaniție, gheare și aripi de pasăre, salam cu zgîrciuri și soia, ori „șoșoni“ sau „adidași“ de porc, adică partea de picior de la genunchi în jos, eventual cu copită cu tot, de gust. În plus, și tot cu cozi, mai puteai cumpăra brînză și măsline, dar numai în ajunul Anului Nou.
„De Crăciun, nici cărți nu găseai în librării, pentru copii, decît doar cu povești rusești, în ton cu ideologia, care povesteau despre Moș Gerilă și tot felul de eroi ruși, ca milițianul Stiopa-Semaforul. Se ajunsese pînă acolo încît activiștii de partid își cumpărau doi brazi, unul ca să-l țină pe balcon, să vadă lumea că nu-l împodobesc pînă după Crăciun, și unul în casă, care era împodobit de Crăciun, dar fără lumini, ca să nu se dea de gol“, spune Dan Despan. Moșul venea abia între Crăciun și Anul Nou, „Moș Gerilă, o rușine, un moș roșu și la propriu, și la figurat“, încheie el brusc o poveste urîtă.

Surogat de tv color

• Într-o zi normală a săptămînii, programul de la televizor era de două ore, iar duminica, ceva mai mult, cam o jumătate de zi. Crăciunul nu era pomenit pe postul național, singura noapte albă a televiziunii române fiind de revelion, cînd vedeam și bradul împodobit, în jurul căruia formații de urători proslăveau partidul și pe preaiubitul conducător. Primele televizoare color (și, oricum, se dădeau ca Daciile, pe bază de listă, și puteai aștepta ani întregi pînă să-ți vină rîndul) au fost, spune Dan Despan, de fabricație rusească: Rekord, Temp 1 și 2, apoi Rubinul redegist și abia în ultimii cîțiva ani de comunism Elcromul, Cromaticul și Telecolorul, asamblate în România, dar cu componente și după model nemțesc. „Erau multe familii de români care pentru a-și crea iluzia televizorului color, puneau peste tubul alb-negru un «filtru» de celofan, în degrade, de trei nuanțe, ca să spună că au tv color“, își amintește interlocutorul nostru.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Comentarii:



Articole la Prima pagină




Spatiu publicitar



Minim 100.000 afisari lunar.


Pentru detalii contactati telefonic
departamentul marketing al
Monitorul Expres la
0731.018.277 sau 0268.543.316.
Cumpïżœrïżœ aici ziarul complet ïżœn format PDF
Ultimele stiri
  • ➤ Știri Brasov


    27 de vagoane cu lemn fără acte, într-un tren de marfă depistat de Garda Forestieră Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum va adapta Tătaru paturile ATI lipsă de la Brașov?


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Parteneriat „smart-city“


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu orașul Sejong din Coreea de Sud


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Într-o lună, mountain-bikerii vor putea coborî din Postăvarul în Brașov


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Premieră


    Autogara va avea gazon pe acoperiș


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Sala Polivalentă va fi construită cu bani de la Guvern


    04.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Clădirile fostei piețe de la Triaj vor fi demolate


    04.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari


    Dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Scapi de depresie și oboseală cu Rhodiola rosea


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Avertisment


    Un asimptomatic este un pericol pentru cei din jur


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    România va primi de la Comisia Europeană peste 25.000 de flacoane de Remdesivir


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Fă salate de andive dacă vrei să slăbești


    04.08.2020
  • ➤ Doctor


    Afinele, boabe de sănătate


    04.08.2020
  • ➤ Life


    S-a dat de gol


    Andreea Mantea s-a logodit cu iubitul misterios


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Ruby face senzație în Grecia


    04.08.2020
  • ➤ Life


    Zeny a împlinit 2 ani


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    10 remedii care te scapă de mușcăturile de țânțari


    04.08.2020
  • ➤ Cititori


    SFAT EXPRES


    Ce trebuie să faci dacă ai început să iei în greutate?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    Centru de Excelență al Federației Române de Handbal la Sfântu Gheorghe


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    PROMOVARE ÎN LIGA 1


    Euforie!


    04.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un proiect pierdut?


    04.08.2020
  • ➤ Sport


    CFR CLUJ, noua și vechea campioană a României


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Femeie accidentată pe o trecere de pietoni din Brașov


    03.08.2020
  • ➤ National


    Schimbări mari la gimnaziu: dispar notele la Religie, Desen, Muzică și Sport și sunt tăiate ore de Fizică și Chimie


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Brașovul s-ar putea înfrăți cu capitala administrativă a Republicii Coreea


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Spectator la Opera Brașov, numai cu mască


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    30 de noi cazuri COVID în Brașov, 823 noi cazuri în România


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    Noua Gară din Brașov va avea gazon pe acoperiș


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    UTA și FC Argeș au promovat direct, CS Mioveni merge la baraj


    03.08.2020
  • ➤ Prima pagină


    Cum este bătut Brașovul de Sibiu la spital nou-nouț


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    De la 1 august


    La postul BBC World rulează clipuri de promovare a Brașovului


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Brașovul are în continuare peste 400 de pacienți cu COVID-19 internați în spitale


    03.08.2020
  • ➤ Eveniment


    Noile rețele de apă din Brașov au fost puse în funcțiune


    03.08.2020
  • ➤ Religie


    Tradiții


    Postul Sfintei Mării poate să împlinească dorințe, dacă este ținut cu smerenie


    03.08.2020
  • ➤ National


    Barometru IMAS - Europa FM


    PNL și PSD, în creștere ușoară în opțiunile electorale


    03.08.2020
  • ➤ National


    Alegeri locale 2020: A fost constituit Biroul Electoral Central


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Senzații


    Antonia face iar valuri


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Anca Țurcașiu începe o viață nouă


    03.08.2020
  • ➤ Life


    Loredana ține pasul la 50 de ani


    03.08.2020
  • ➤ Life


    O vulpe a furat aproape 100 de pantofi din Berlin


    03.08.2020
  • ➤ Cititori


    Este bine să știți


    Reguli de pandemie în cabinetele stomatologice


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    SPORT FLASH


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Mitriță, eliminat din playoff-ul MLS


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Au luat Cupa și au scăpat-o pe gazon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    AUTO


    Trofeul Râșnov, a treia victorie a lui Emil Nestor în acest sezon


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    Viitorul și Dinamo luptă pentru locul în UEFA Youth League


    03.08.2020
  • ➤ Sport


    FOTBAL


    „Festival” de goluri pentru Corona


    03.08.2020
  • ➤ Opinii


    Punctul critic


    Un bilet în plus


    03.08.2020
  • ➤ Știri Brasov


    A murit fostul deputat PNL de Brașov Gheorghe Gabor


    02.08.2020
  • Cele mai noi articole
    Articolul anterior


    Salariile bugetarilor vor fi înghețate anul viitor

    Articolul urmïżœtor


    Noul guvern Boc a aprobat bugetul pe 2010

    Prima paginïżœ | Site Map | Contact | Despre noi | Mobil
    (ïżœi) acest site foloseïżœte cookie-uri proprii ïżœi ale terïżœilor. Setïżœri Cookies
    Siteuri partenere:
    AnunturiExpres.ro TipoMagazin.ro Porïżœile istoriei

    www.monitorulexpres.ro

    ⌂ | ◀ | ▲ | ▶
    2003 - 2026 © Marius Mihuțoiu pentru Monitorul Expres | Powered by Yky CSM | executat în 27 milisecunde, încărcat în milisecunde