Curtea Constituțională a respins Legea educației naționale
Deși legea nu a trecut, examenele de final de ciclu de învățămînt, gimnazial și liceal, vor fi susținute după metodologia în vigoare
Reforma în învățămîntul românesc mai are de așteptat. Legea educației naționale 2009, lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului, nu a trecut de Curtea Constituțională. Magistrații au considerat că încalcă mai multe articole din Constituție, printre care cel privind interzicerea dreptului directorilor de a aparține unor partide politice, cel privind autonomia universitară și dreptul universităților particulare de a decide asupra organizării interne.
Cu toate acestea, examenul de bacalaureat va rămîne neschimbat, adică așa cum a fost stabilit la începutul anului școlar. Examenele naționale se vor susține conform metodologiei stabilite deja, adică bacalaureatul după ordonanța de urgență, iar elevii de clasa a VIII-a vor suține acele chestionare tip PISA. Pe de altă parte, din cîte știu la acest moment, urmează să se prezinte motivele pentru care a fost declarată neconstituțională legea educației. Acestea vor fi modificate de cele două camere ale Parlamentului și înlăturate, după care va fi prezentată din nou Curții Constituționale, a declarat Dorel Agache, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Brașov.
Legea încalcă articole din Constituție
Reforma în învățămîntul românesc mai are de așteptat. Asta pentru că Legea educației naționale 2009 nu a trecut de Curtea Constituțională, care a declarat legea neconstituțională. Încă de la începutul apariției ei, legea a iscat controverse și a fost atacată de către reprezentanții liberalilor, care au reproșat că încalcă trei articole ale Constituției, în principal fiind vorba de interdicția pe care legea o prevedea, aceea ca directorii de școli să poată fi membri ai unui partid politic. În plus, liberalii au cerut intervenția Curții Constituționale și în privința articolelor legate de autonomia universitară și de dreptul universităților particulare de a decide asupra organizării interne. Legea educației a fost repusă pe rol miercuri la Curtea Constituțională, și a fost declarată neconstituțională, întrucît s-a considerat că încalcă mai multe articole din Constituție. De altfel, reprezentanții Curții au susținut că articolul ce interzice directorilor de școli să fie membri ai unui partid politic contravine articolului 40, alin. 3 din Constituție, potrivit căruia nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii activi ai Armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin legea organică. Nicio vorbă despre profesori.
Examenele finale rămîn neschimbate
Pe de altă parte însă, examenul de bacalaureat va rămîne neschimbat, în sensul că va rămîne așa cum a fost stabilit la începutul anului școlar. Examenul nu va suferi modificări față de ceea ce s-a anunțat deja, deoarece merge înainte pe bază de ordonanță de urgență. Examenele naționale se vor susține conform metodologiei stabilite deja, adică bacalaureatul după ordonanța de urgență, iar elevii de clasa a VIII-a vor suține acele chestionare tip PISA. Pe de altă parte, din cîte știu la acest moment, urmează să se prezinte motivele pentru care a fost declarată neconsituțională legea educației. Acestea vor fi modificate de cele două camere ale Parlamentului și înlăturate, după care va fi prezentată din nou Curții Consituționale, a declarat Dorel Agache, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Brașov.
Legea va fi modificată
Ministerul Educației a anunțat schimbările examenului de bacalaureat încă din luna septembrie. Liceenii vor susține probe de atestare a competențelor lingvistice și competențelor digitale în timpul anului școlar, urmînd ca în iunie să dea probe scrise la patru discipline. Noul tip de bacalaureat rămîne valabil chiar dacă Legea educației naționale a fost respinsă, deoarece, în septembrie, s-a emis o ordonanță de urgență prin care se preciza că examenul de bacalaureat poate fi organizat pe noua structură indiferent dacă Legea educației naționale 2009 va trece de Curtea Constituțională. Totodată, directorii de școli vor putea fi membri de partid, pentru că interdicția nu e prevăzută de Constituție.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!