• Consiliul Local a avizat PUZ-urile zonei, care conþin reglementãri de detaliu referitoare la intervenþiile în arhitectura zonei
Consiliul Local Braºov a avizat joi planurile urbanistice zonale (PUZ) ale zonei istorice „Braºovul Vechi“ ºi zonei de rezervaþie de arhitecturã „Cetate Braºov“, care stabilesc criteriile generale necesare protejãrii, conservãrii, restaurãrii ºi punerii în valoare a patrimoniului istoric ºi arhitectural al municipiului Braºov. „Este primul pas în vederea restaurãrii centrului istoric. PUZ-urile avizate stabilesc criteriile generale, începînd cu delimitarea exactã a zonei ºi mergînd pînã la detalii legate de culoare sau aspect al faþadei, urmînd ca apoi sã fie aprobate proiecte separate pentru fiecare obiectiv în parte“, a declarat primarul George Scripcaru. Totodatã, pe baza PUZ-urilor se va simplifica ºi procedura de autorizare a lucrãrilor din zonele menþionate, în sensul cã, pentru acele clãdiri care nu sînt monumente istorice, autorizaþiile vor veni direct de la Primãrie, fãrã a mai fi nevoie de avizul Direcþiei Judeþene de Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional.
Aproape 1.000 de clãdiri-monument
Documentaþia a fost întocmitã de o echipã de specialiºti ai SC Urban Proiect Bucureºti, în colaborare cu Institutul de Arhitecturã „Ion Mincu“ din Bucureºti, în urma a aproape doi ani de muncã, ºi a costat Primãria Braºov 150.000 de lei. „Este primul document complet ºi complex care stabileºte ce ºi cum ai voie sã înlocuieºti sau sã construieºti la fiecare dintre imobilele iventariate. Cel mai important lucru este cã ne dã posibilitatea accesãrii de fonduri nerambursabile pentru restaurarea zonei“, afirmã Gheorghe Neculoiu, ºeful serviciului Amenajarea teritoriului din cadrul Primãriei Braºov. Documentul, bazat inclusiv pe cercetarea unor documente din secolul XIII, dar ºi pe relevee ºi ridicãri topo realizate recent, inventariazã 959 de clãdiri-monument în cele douã zone studiate, respectiv zona cuprinsã între B-dul Eroilor, str. Dupã Ziduri, ªirul Beethoven ºi aleea T. Brediceanu (zona de rezervaþie de arhitecturã Cetate) ºi zona dintre strãzile Lungã, Avram Iancu ºi Stadionului.
Parcãrile,incluse în PUZ
PUZ-ul este totodatã ºi un document pentru strategia de dezvoltare a zonei, incluzînd studii privind circulaþia, parcãri sau spaþii verzi. Este posibil chiar ca, pe baza acestui PUZ, dupã eventuala construire a unor parcãri subterane, sã se restricþioneze circulaþia pe strãzile Mureºenilor, Poarta ªchei ºi Nicolae Bãlcescu. „Problema parcãrilor în zonã nu se poate rezolva decît prin parcãri sub- sau supraterane, care ar putea opri ºi traficul în vechea cetate. Avantajul ar fi protejarea monumentelor de noxe, trepidaþii ºi alþi factori care dãuneazã acestor monumente“, spune Gheorghe Neculoiu. Pe lîngã parcãrile subterane de sub Parcul Titulescu ºi terenul de sport al Colegiului „Andrei ªaguna“, aflate încã în stadiul de proiect, PUZ-ul mai prevede asemenea parcãri în zona Spitalul Militar ºi în spatele hotelului Carpaþi.
Urmãtoarea avizare: Consiliul Judeþean
Potrivit executivului Primãriei, PUZ-urile avizate joi de Consiliul Local au de asemenea ºi avizele Ministerului Culturii. Urmãtorul pas procedural este avizarea lor ºi de cãtre Consiliul Judeþean, urmînd apoi ca proiectele sã se reîntoarcã la Consiliul Local pentru aprobare ºi sã devinã astfel literã de lege pentru reglementarea din punct de vedere urbanistic a zonelor menþionate.
Ce-a mai rãmas din Hanul Roºu
• Multe sînt casele-monument din Centrul Vechi care au o poveºti aproape uitate. Pe Bãlcescu nr 16, de pildã, fosta Stradã Neagrã, în locul farmaciei ºi magazinului de bijuterii era, odatã, Hanul Roºu. Vopsitã acum într-un crem deschis, clãdirea roasã de intemperii a fost odatã roºie, de unde ºi numele. La parter era vestita Cîrciumã Roºie. Potrivit documentelor, hanul exista anterior marelui incendiu din 1689, lucru atestat de o inscripþie pe unul dintre pereþi, care stã drept mãrturie pentru o renovare a clãdirii, în 1689. Hanul este reamenajat în 1803, cînd i se adaugã clãdiri noi, în capãtul curþii interioare. Clãdirea a fost confiscatã de comuniºti ºi în cele din urmã a ajuns în proprietatea RIAL. Familia Cornelia ºi Petru Sturz, care locuiesc în curte de vreo 40 de ani, n-au prins nici hanul, nici „stabilimentul cu lampã roºie“ de la etaj, din interiorul curþii. „Noi ne-am mutat pe stradã abia în ’60, dar nu mai era nici hanul, nici cîrciuma, nici stabilimentul. Proprietar era un evreu, Iovu, înainte de a o lua comuniºtii. Casa în care stãm era de fapt un grajd, iar pe laturile curþii, acum sînt apartamente, dar înainte se foloseau la depozitatea furajelor pentru animale“, spune Cornelia Sturz. Acum, în curte locuiesc 13 familii, toate cu chirie la RIAL, deºi unii au solicitat sã-ºi cumpere apartamentele. „Ne-a venit hîrtie de la Primãrie cã vor sã facem singuri reparaþiile, ºi pe dinãuntru ºi afarã. Într-un timp au promis cã fac faþada, dar n-au mai fãcut-o“, explicã oamenii urmele adînci pe care timpul le-a lãsat pe faþadã ºi acoperiºul clãdirii. „Ultima reparaþie capitalã a clãdirii a fost acum vreo ºapte ani. Dupã cum aratã, puteþi vedea cum s-a fãcut“, constatã Petru Sturz, fost deþinut politic.
Reglementãri generale
• Pe lîngã restricþiile specifice fiecãrei subzone în parte, pe teritoriul zonei protejate nu se vor atribui autorizaþii de construire - decît, cel mult, sub rezerva unor prescripþii speciale - urmãtoarelor categorii de construcþii sau lucrãri:
- construcþii sau categorii de lucrãri care pot aduce prejudicii calitãþii vieþii locuitorilor (zgomot, fum, noxe, supraîncãrcarea reþelelor);
- construcþii sau categorii de lucrãri care prin localizare pot compromite conservarea sau punerea în valoare a unui sit sau a unor vestigii arheologice; orice atribuire a autorizaþiilor în situri presupuse a conþine asemenea valori, se va condiþiona de efectuarea prealabilã ºi concluzionarea unor sondaje arheologice (autorizarea sondajelor se face de cãtre CNMI, CZMI, muzee locale ºi judeþene), respectiv de descãrcarea de sarcinã arheologicã; - construcþii sau categorii de lucrãri care prin amplasament, arhitecturã, dimensiuni ºi/sau aspect exterior sînt de naturã sã atenteze asupra percepþiei monumentelor, ansamblurilor, siturilor clasate, peisajului natural sau cultural, spaþiului sau clãdirilor zonei protejate; de la caz la caz autoritãþile avizatoare vor solicita completarea cererilor de autorizaþie de construire cu studii de percepþie vizualã;
- construcþii amplasate pe terenuri supuse unor riscuri naturale sau antropice (eroziuni, prãbuºiri); autorizarea construirii se va putea face numai cu restricþii dictate de studii de specialitate a cãror întocmire se va solicita de cãtre autoritãþile avizatoare.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!