Prețul în funcție de reciclare ar fi una dintre variantele prin care directorul Urban Brașov, Dan Ceaușescu, ar putea încerca să-i convingă pe brașoveni să colecteze selectiv gunoiul
Firma de salubrizare este obligată să vîndă carton reciclabil în Germania sau Hong Kong, care oferă un preț mai bun decît fabrica de hîrtie de la Zărnești, de exemplu
Nu există calitate la colectare. Dacă 20 sau 50 de oameni pun peturi într-un loc, vine al 51-lea și pune peste ele o varză!. Aceasta este principala nemulțumire a directorului Urban SA Brașov, Dan Ceaușescu, în legătură cu colectarea selectivă a deșeurilor. Din aproximativ 3.000 de tone de gunoi menajer colectat lunar de la populație, se reciclează aproximativ 80 de tone, adică sub 3%. Și acest material reciclabil este contaminat, adică reciclabilele conțin și alte substanțe provenite din gunoiul menajer, spune directorul firmei de salubrizare. O producție mai mare de materiale reciclabile rezultă din contractele cu societățile comerciale. Nici acestea nu erau extrem de disciplinate, dar, recent, firma de salubrizare a propus, iar Consiliul Local a aprobat, o taxă diferențiată, mai convenabilă pentru agenții economici care sortează deșeurile. Asta ar putea fi o soluție și pentru brașoveanul care nu vrea să îngroape ecologia în gunoi.
Societățile comerciale, mai interesate de colectarea selectivă
O producție mai mare de materiale reciclabile rezultă din contractele cu societățile comerciale. Nici acestea nu erau extrem de disciplinate, dar, recent, firma de salubrizare a propus, iar Consiliul Local a aprobat, o taxă diferențiată pentru agenții economici care sortează deșeurile. Mai ales în perioada aceasta de criză, agenții economici au găsit mai convenabil să plătească 20 lei/mc pentru gunoiul colectat selectiv decît 41 lei/mc pentru gunoiul amestecat, spune directorul firmei brașovene de salubrizare. Astfel, din cantitatea de aproximativ 1.000 de tone de deșeuri colectate lunar de la agenți economici, pot fi reciclate minimum 100 - 150 de tone pe lună, ceea ce înseamnă minimum 10 - 15%. În plus, din deșeul menajer se mai poate obține, după o minimă sortare, o cantitate de deșeuri inflamabile de aproximativ 90 tone/lunar, care pot fi valorificate energetic (incinerate). Chiar și așa, cantitatea de deșeuri reciclată în Brașov de către Urban ajunge la doar 8 - 10% din cantitatea totală de gunoi, în timp ce la nivel național, media este de 1%. În Germania, de exemplu, 99% din gunoiul colectat este revalorificat (prin vinderea deșeurilor reciclabile sau prin valorificare energetică, adică incinerare).
Abonament la gunoi în funcție de cantitatea depusă la groapa ecologică
În aceste condiții, directorul Urban spune că una dintre soluțiile care i-ar convinge pe brașoveni să recicleze mai mult (și astfel, să reducă anumite costuri, în special legate de depozitarea deșeurilor la groapa ecologică) ar fi calculul lunar al abonamentului de gunoi. Am putea, de exemplu, ca la încheierea unei luni să facem calculul cantității de deșeu menajer, deci nereciclabil, care se depune la groapa ecologică, și, în funcție de acest calcul, să anunțăm prețul serviciului de salubrizare la populație, pe luna următoare. În acest fel, oamenii ar fi mult mai interesați să depoziteze selectiv și să faciliteze astfel reciclarea, deoarece cu cît reciclează mai mult, cu atît se va depune mai puțin deșeu menajer la gropa ecologică, iar costul salubrizării ar scădea, afirmă Dan Ceaușescu.
Reciclarea nu este o afacere
La rampa de sortare din zona Stadionului Municipal, care aparține firmei de salubrizare, într-o perioadă de o săptămînă pînă la zece zile se acumulează aproximativ 40 tone carton, 12 tone sticlă, 14-15 tone peturi, 1,5 tone doze de aluminiu, cam 2 tone DEEE și 30 tone de deșeuri de incinerare. Chiar și așa, se plînge directorul Urban, costurile cu colectarea, transportul și selectarea deșeurilor ecologice sînt mult mai mari decît banii obținuți din reciclarea acestor deșeuri. Anul trecut aș fi putut afirma că ne acoperim investiția, cît de cît. Anul acesta însă, prețurile au scăzut foarte mult, reciclarea însemnă de fapt pierdere pentru noi, ca firmă, spune Dan Ceaușescu. Astfel, pentru tona de PET-uri , firma de salubrizare încasează 60 lei (sau 120 pentru peturile albe transparente), fără TVA, pentru folia de plastic, 130 euro, pentru doze de aluminiu, 270 euro, pentru recipienți din plastic (lădițe, flacoane etc.) 11 euro, pentru sticlă, 15 - 20 de euro, pentru carton, care este exportat în Germania și la Hong Kong, 38 - 42 dolari. Sîntem nevoiți să exportăm carton pentru că la Zărnești, de exemplu, ni se oferă abia de curînd 32 de dolari pe tonă, și trebuie să-l și transportăm noi acolo, în timp ce germanii și chinezii ni-l iau ei din depozit pentru banii pe care-i oferă, explică Dan Ceaușescu.
Acciză pe materii prime și pe groapa de gunoi
Una peste alta, odată cu criza au scăzut drastic și prețurile. Doar PET-urile și sticla reciclabile se mai plătesc la fel ca anul trecut. În rest, scăderile de prețuri sînt drastice. Cartonul, de exemplu, se plătea anul trecut cu 86 euro pe tonă, iar acum a ajuns la maximum 42 de dolari, folia de plastic era 300 euro tona, iar acum este 130 euro, iar cea mai mare cădere a prețurilor este la doze de aluminiu, care anul trecut se plăteau cu 3.000 de euro tona, iar acum au ajuns la 270 euro/tonă.
Pentru a deveni o afacere profitabilă, ar trebui ca Ministerul Mediului fie să acorde o subvenție operatorilor de salubrizare, care să compenseze fluctuațiile de preț, fie să impună o acciză care să suprataxeze anumite materii prime (petrol, lemn etc.) care sînt în continuare mai ieftine, și deci preferate pentru anumite produse finite, decît reciclabilele, sau să suprataxeze tona de deșeuri amestecate depuse la rampele ecologice. Toate aceste metode sînt deja practicate de mai mulți ani în celelalte state ale Europei, afirmă Dan Ceaușescu. Suprataxele ar avea menirea de a obliga agenții economici și populația să recicleze, iar pe producătorii de mase plastice și hîrtie sau carton, să utilizeze mai degrabă reciclabile decît materii prime precum lemnul și petrolul.
Nu iau, ci dau
Oricît de ciudat ar părea, firmele de salubrizare nu vînd deșeurile de incinerare, ci plătesc pentru ca aceia care le folosesc drept combustibil să le accepte. În funcție de calitatea deșeului (cel care arde cel mai bine costă firma cel mai puțin), Urban plătește între 1 și 6 euro/tonă către firma care preia acest tip de combustibil. Logica e simplă: deși necesită o minimă sortare, costurile sînt mai mici decît depozitarea la groapa ecologică a deșeurilor respective, unde se percepe o taxă de 13 euro/tonă.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!