Din anul școlar 2010-2011, la sfîrșitul clasei a VIII-a elevii vor putea intra la liceu fie pe baza notelor luate în cei opt ani de școală, fie pe baza acestor rezultate și a unei testări în care probele și metodologia de concurs vor fi stabilite de fiecare liceu
Forma finală a legii educației naționale aduce modificări importante atît în structura examenelor, cît și în organizarea instituțiilor de învățămînt. Pe lîngă multiplele evaluări la care va fi supus copilul încă de la grădiniță, o altă modificare importantă privește admiterea la liceu. Astfel, potrivit noii legi a educației, din anul școlar 2010-2011, la sfîrșitul clasei a VIII-a elevii vor putea intra la liceu prin două metode, pe baza notelor luate în cei opt ani de școală sau pe baza acestor rezultate și a unei testări în care probele și metodologia de concurs vor fi stabilite de fiecare liceu. Fiecare liceu va avea libertatea să aleagă una din cele două variante pentru admiterea elevilor. Ultima evaluare din preuniversitar este bacalaureatul, supranumit examenul de maturitate. Acesta a fost modificat, astfel că, la sfîrșitul clasei a XII-a, elevii vor fi obligați să mai dea un examen, indiferent de profil, la informatică. Așadar, probele orale/practice, cu una mai mult decît în prezent, și anume informatica, se dau în timpul anului școlar și sînt eliminatorii, dar nu mai contează la media finală. Probele scrise/practice sînt cu una mai puțin, respectiv a fost eliminată ultima probă de bacalaureat, cea la discipline din altă arie curriculară decît cea absolvită, unde mai mult de jumătate dintre candidați alegeau proba la educație fizică. Absolvenții de liceu vor da examenul de bacalaureat în noua sa formă încă de la sfîrșitul acestui an școlar.
Examinări predictive încă de la grădiniță
Numărul evaluărilor la care sînt supuși elevii în cei 13 ani de școală preuniversitară a crescut semnificativ în noua lege a educației. Astfel, ei vor fi examinați predictiv anual, încă de la grădiniță și vor susține evaluări sumative la fiecare doi ani, începînd cu clasa a II-a. Evaluările încep la finalul grupei pregătitoare pentru școală, cu scopul pregătirii unui raport de evaluare a competențelor cognitive, emoționale și sociale ale copilului, după cum se arată în legea asumată marți de Guvern. Apoi, cum intră în clasa I, elevii sînt supuși primelor evaluări predictive, ale căror rezultate nu se trec în catalog. Pe baza rezultatelor evaluării predictive, se stabilește nivelul inițial al cunoștințelor, deprinderilor/abilităților și atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referință pentru anul școlar și disciplina/modulul de pregătire respectiv, potrivit textului legii. Acest tip de evaluare se va face, apoi, la începutul fiecărui an de studii preuniversitare.
Evaluări sumative la finalul claselor a II-a, a VI-a și a X-a
Apoi, pe parcursul anului elevii sînt evaluați formativ. Nici aceste rezultate nu se trec în catalog, însă au funcție de constatare a progresului pe parcurs al elevilor și de sprijinire continuă a acestora prin corectarea greșelilor și individualizarea activității educaționale, conform nevoilor și potențialului elevilor, în raport cu standardele curriculare și asigură reglarea și auto-reglarea procesului de predare-învățare. În lege nu se explică însă care sînt criteriile după care se fac aceste evaluări. Un alt tip de evaluare este cel sumativ, adică testele de la clasă și examenele naționale. Evaluările sumative la nivelul unității de învățămînt se realizează sub coordonarea consiliului de administrație al acesteia, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației. Acest tip de evaluări se fac la finalul claselor a II-a, a VI-a și a X-a.
Liceele pot alege modalitatea de admitere
La nivel național, folosind subiecte unice, se realizează testări pentru absolvenții fiecărui ciclu de studii, adică clasa a IV-a, a VIII-a și a XII-a. Testarea din clasa a VIII-a va conta pentru admiterea la liceu și va înlocui, parțial în 2009-2010, și complet în anul școlar următor, tezele cu subiect unic. O noutate este că pe lîngă testarea sumativă din clasa a VIII-a și media anilor de gimnaziu, liceele pot organiza separat și examene de admitere, dacă nu au încredere în rezultatele tuturor evaluărilor enunțate pînă în prezent.
La bac, toată lumea dă examen la informatică
Ultima evaluare din preuniversitar este bacalaureatul, supranumit examenul de maturitate. Acesta a fost modificat, astfel că, la sfîrșitul clasei a XII-a, elevii vor fi obligați să mai dea un examen, indiferent de profil, la informatică. Așadar, probele orale/practice, cu una mai mult decît în prezent, și anume informatica, se dau în timpul anului școlar și sînt eliminatorii, dar nu mai contează la media finală. Probele scrise/practice sînt cu una mai puțin, respectiv a fost eliminată ultima probă de bacalaureat, cea la discipline din altă arie curriculară decît cea absolvită, unde mai mult de jumătate dintre candidați alegeau proba la educație fizică. Absolvenții de liceu vor da examenul de bacalaureat în noua sa formă încă de la sfîrșitul acestui an școlar. Deși finanțarea urmează elevul, după cum scrie în lege, în partea bacalaureatului se anunță că elevii pot opta și pentru susținerea bacalaureatului internațional, cu finanțare din surse proprii.
Notele trebuie justificate
O mențiune subliniată în lege este că profesorii sînt obligați prin lege să anunțe și să justifice elevilor notele obținute, în timpul aceleiași ore, în cazul evaluărilor orale, și în termen de cel mult două săptămîni de la data evaluării, în cazul altor modalități de evaluare. Odată stabilit numărul evaluărilor, ministerul de resort mai are doar de elaborat metodologiile și programele școlare după care se vor face toate aceste evaluări. Acestea se vor stabili în termen de 10 luni de la data intrării în vigoare a legii. Prin noua lege a educației, Guvernul a decis ca statul să finanțeze grădinițele și învățămîntul obligatoriu pentru clasele I-X, inclusiv pentru instituțiile de învățămînt particulare acreditate.
Părinții elevilor chiulangii vor fi amendați
Forma finală a legii educației naționale aduce modificări importante nu numai în structura examenelor, ci și în organizarea instituțiilor de învățămînt. Școlile vor fi conduse de un consiliu de administrație din care vor face parte profesori, elevi și autorități locale, consiliu care va decide și o parte dintre materiile studiate de elevi. Consiliul de administrație va alege directorul școlii, care va trebui să fie apolitic. De altfel, directorii instituțiilor de învățămînt care sînt și membri de partid trebuie să opteze în 45 de zile pentru una dintre calități. O altă modificare se referă la materiile școlare, ele vor acoperi doar 75% din programa de învățămînt. Restul de 25% va fi stabilit tot de consiliul de administrație, în funcție de nevoile elevilor. De asemenea, noua lege a educației prevede că absențele nemotivate făcute de elevi vor fi taxate mai sever. Astfel, părinții ai căror copii vor fi prinși chiulind vor fi amendați cu 500 pînă la 1.000 de lei.
Specializările absolvenților brașoveni, stabilite în colaborare cu angajatorii
Brașovul are de ieri un comitet de dezvoltare locală în domeniul formării profesionale funcțional. Acest for, care urmează să contribuie la armonizarea ofertei educaționale cu cerințele de pe piața muncii, se va reuni lunar după un calendar stabilit pe domenii de activitate, respectiv tehnic, agricol-silvic, științe umaniste și medical și va stabili care sînt nevoile pieței de muncă din județ. În funcție de recomandările comitetului va fi stabilită apoi și oferta educațională în învățămîntul liceal și universitar. Subprefectul Roxana Mînzatu, care coordonează Comitetul de Dezvoltare Locală în Domeniul Formării Profesionale, dorește ca recomandările făcute de membri să fie preluate în strategiile de dezvoltare elaborate de autoritățile locale. De exemplu, în curînd Consiliul Județean va elabora strategia de dezvoltare județeană, pentru care a obținut fonduri europene. La capitolul despre educație, automat ar trebui să existe o colaborare cu membrii comitetului, altfel riscăm să avem mai multe documente paralele. Aceeași situație este cu activitatea Consorțiului Regional de Dezvoltare, care la rîndul său va realiza o prognoză asupra situației de pe piața forței de muncă, unde județul Brașov ar trebui să poată fi inclus cu ceea ce își propune să facă în domeniul educației în următorii ani, a declarat subprefectul Roxana Mînzatu. Ca o noutate, subprefectul a anunțat, de asemenea, că începînd de ieri, în comitet au fost acceptați ca membri și reprezentanții instituțiilor de învățămînt superior privat, care pot furniza și ei, la fel ca ceilalți membri, informații despre specializările solicitate, la nivelul județului Brașov, de către investitori. (M.P.)
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!