Noua lege a pensiilor va înlocui complet Legea 19/2000, care reglementează în prezent sistemul de pensii
Prin noua lege, pînă în 2030, vîrsta de pensionare a femeilor va fi egală cu cea a bărbaților, respectiv 65 de ani, pensiile se vor majora în raport cu inflația începînd din 2010, și vor fi introduse reglementări pentru descurajarea pensionării anticipate pe caz de boală
Guvernul va lua în discuție legea pensiilor săptămîna viitoare, după ce legea salarizării în sistemul bugetar va trece de Parlament, prin asumarea răspunderii, întrucît între cele două acte normative sînt niște corelații, a declarat, ieri, ministrul muncii, Marian Sîrbu. Noua lege a pensiilor va înlocui complet Legea 19/2000, care reglementează în prezent sistemul de pensii. Prin noua lege, vîrsta de pensionare a femeilor va fi egală cu cea a bărbaților pînă în 2030, respectiv de 65 de ani, pensiile se vor majora în raport cu inflația începînd din 2010, fără a se mai ține cont de evoluția salariului mediu pe economie, și vor fi introduse reglementări pentru descurajarea pensionării anticipate pe caz de boală. Prin noul sistem, care presupune indexarea anuală a punctului de pensie în funcție de inflația prognozată, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creștere egal cu inflația prognozată pentru anul următor. Dacă inflația este negativă, se păstrează valoarea punctului de pensie actual în plată. Dacă în
cursul anului se constată că media salariilor brute lunare realizate pe economie depășește cu peste 5% salariul mediu brut prognozat, utilizat la fundamentarea bugetului, va avea loc o mărire a punctului de pensie cu valoarea procentuală a acestei depășiri, au arătat surse guvernamentale. Potrivit acestora, Guvernul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflația, va crește numărul pensionarilor care vor dori să desfășoare o activitate economică pentru completarea veniturilor.
Trei variante
Guvernul analizează varianta recalculării pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, inclusiv prin introducerea unui impozit ridicat, precum și descurajarea pensionării anticipate, prin aplicarea unor procente lunare mai mari de penalizare, au declarat surse oficiale. Una dintre variante este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată și stabilite prin legi speciale, folosind prevederile noii legi a pensiilor publice. În acest caz, dacă noile cuantumuri de pensii rezultate din recalculare sînt mai mari decît cele aflate în plată, se vor acorda noile cuantumuri. În caz contrar, se vor păstra actualele cuantumuri pînă cînd punctele calculate în baza noii legi înmulțite cu valoarea punctului vor depăși aceste cuantumuri, au explicat sursele citate. O altă variantă este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată și stabilite prin legi speciale, cu acordarea cuantumurilor rezultat din recalculare. A treia variantă analizată este impozitarea suplimentară, cu un impozit foarte mare, a diferenței dintre cuantumul pensiei speciale în plată și cel al pensiei recalculate în baza noii legi.
Pentru descurajarea pensionării anticipate parțiale, varianta analizată este introducerea unor procente lunare de penalizare mai mari decît cele utilizate în prezent. În perioada cuprinsă între pensionarea anticipată parțială și data împlinirii vîrstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.
Punctul de pensie, indexat cu rata inflației
Indexarea anuală a punctului de pensie în funcție de inflația prognozată, în locul salariului mediu brut, este o altă măsură discutată la nivelul Guvernului. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creștere egal cu inflația prognozată pentru anul următor. Dacă inflația este negativă, se păstrează valoarea punctului de pensie actual în plată. Dacă în cursul anului se constată că media salariilor brute lunare realizate pe economie depășește cu peste 5% salariul mediu brut prognozat, utilizat la fundamentarea bugetului, va avea loc o mărire a punctului de pensie cu valoarea procentuală a acestei depășiri, au arătat sursele. Potrivit acestora, Guvernul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflația, va crește numărul pensionarilor care vor dori să desfășoare o activitate economică pentru completarea veniturilor. Se discută totodată ca nivelul minim al venitului lunar al asiguraților, cu declarație sau contract de asigurare admis pentru participarea prin contribuție la sistemul public de pensii, să nu fie mai mic decît 1/4 din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale, au mai arătat sursele citate.
Controale stricte
Elaborarea unor reglementări clare de colaborare între Casa Națională de Pensii, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Serviciul de Evidență Informatizată a Populației pentru identificarea, înștiințarea și penalizarea persoanelor care nu plătesc contribuții de asigurări sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerțului, identificarea și înregistrarea la casele județene de pensii a persoanelor care obțin venituri profesionale (liber profesioniști, manageri, asociații familiale) și suportarea din bugetul de stat a indemnizației de însoțitor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sînt alte măsuri analizate la nivelul Guvernului.
Pensia de invaliditate gradul III, restrînsă la persoane de minimum 45 ani
Guvernul analizează și varianta de a restrînge posibilitățile de acordare a pensiei de invaliditate de gradul III la anumite categorii de situații și vîrste, astfel încît această pensie să fie acordată exclusiv persoanelor în vîrstă de minimum 45 ani, au declarat surse ministeriale. Propunerea este ca pensia de invaliditate de gradul III să fie acordată exclusiv persoanelor care au vîrsta de cel puțin 45 ani, în situația în care invaliditatea are drept cauză boala obișnuită sau accidentul care nu are legătură cu munca. În acest mod, va fi îmbunătățită rata de dependență și vor scădea cheltuielile la bugetul de asigurări sociale, au declarat sursele citate. Potrivit acestora, propunerea este inclusă deja într-un document guvernamental pentru a fi analizată la elaborarea noii legi a pensiilor.
Deficitul din sistemul de pensii în România va depăși 5% din PIB
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, deficitul din sistemul de pensii în România va depăși 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pînă în 2020, va urma un trend ascendent în următoarele trei decenii după care se va reduce, pînă în 2050, la 6,2% din PIB. Deficitele vor fi generate de ritmul de îmbătrînire al populației, precum și de pensiile generoase stipulate în sistemul actual - în special în urma majorărilor recente ale pensiilor - și de costurile tranziției unei părți din contribuțiile de la Pilonul I (pensii asigurate prin sistemul public administrat de stat, finanțate din bugetul de asigurări sociale) către Pilonul II (pensii asigurate prin contribuții obligatorii la fonduri de pensii administrate privat).
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!