Localitățile care au pînă la 1.500 de locuitori ar trebui să aibă o medie de 12 funcționari publici în aparatul propriu, iar primăriile localităților cu 1.500 - 3.000 de locuitori,
14 funcționari l Mulți primari brașoveni cred că o regulă este binevenită, dar numai dacă reducerile de personal țin cont de specificul fiecărei localități și de bugetele proprii
Liderii autorităților locale împreună cu ministrul finanțelor, Gheorghe Pogea, și vicepremierul Dan Nica au convenit, în week-end, la Bușteni, asupra redimensionării angajaților din aparatul propriu al administrațiilor locale, stabilind un normativ de personal care va reduce numărul angajaților. Practic, reducerile de personal în primării și consilii județene se vor face după o formulă care să țină cont de numărul angajaților în funcție de numărul de locuitori din unitatea administrativ-teritorială. Coeficientul în funcție de care s-ar putea stabili numărul funcționarilor publici din primării este de 0,21% raportat la numărul de locuitori ai localității. Acest coeficient nu se va aplica și la orașele cu un număr mare de locuitori. Consiliile județene urmează să funcționeze cu 120 și cel mult 180 de angajați, în funcție de mărimea județului în cauză. Dan Nica a explicat că Guvernul nu poate impune, în baza acestor nomative de personal, reducerea automată a numărului de funcționari publici, însă poate să nu mai aloce bani pentru investiții în cazul în care un primar decide să-și păsteze numărul de angajați al instituției peste normativul stabilit, a avertizat ministrul Dan Nica. Propunerile de la Bușteni ar trebui să modifice Legea finanțelor publice locale, nu însă înainte de a fi prezentate astăzi, în ședința coaliției de guvernare, iar apoi în ședința de guvern. Redimensionarea structurilor de funcționari publici locali ar urma să realizeze, teoretic, economii la bugetul de stat de peste 125 de milioane de euro.
Cîte posturi taie formula restructurării?
Potrivit unei grile stabilite la Bușteni, localitățile care au pînă la 1.500 de locuitori ar trebui să aibă o medie de 12 funcționari publici în aparatul propriu. Pentru localitățile între 1.500 și 3.000 de locuitori, ar urma să fie angajați în primărie doar 14 funcționari. Pentru o populație între 3.000 și 5.000, primăriilor le-ar reveni 16 funcționari, localitățile între 5.000 și 10.000 de locuitori ar urma să beneficieze de serviciile a 21 de funcționari, iar cele între 10.000-20.000, ar putea angaja pînă la 24 de funcționari. Soluția procentuală care impune calcularea posturilor din aparatul propriu al primăriei ca produs între coeficientul de 0,21% și numărul de locuitori, chiar dacă nu se va aplica și la nivelul orașelor cu un număr mare de locuitori, o reducere de personal va fi făcută și în aceste primării, în funcție de alte criterii. De pildă, conform estimărilor făcute la Bușteni, Primăria Capitalei ar urma să-și reducă personalul bugetar cu 60%. Adică, ar trebui tăiate în jur de 100 de posturi în primăriile în care sînt angajați peste 500 de funcționari, iar din cei 1.060 de angajați ai Primăriei Capitalei, ar trebui să rămînă numai 400.
Orașele turistice ar trebui să aibă alte criterii, spune primarul Predealului
Deși mulți primari spun că e bine să existe o regulă, sînt și situații în care nu se pot aplica orbește niște formule generale. La Predeal, de exemplu, care la ultimul recensămînt număra 5.615 locuitori, noua grilă ar impune reducea numărului angajaților din aparatul propriu al primăriei la 21 funcționari. Soluția procentuală bazată pe coeficientul de 0,21% ar scădea și mai mult numărul angajaților, la numai 11-12. Predealul are acum 78 posturi în organigrama primăriei, din care 63 ocupate, în condițiile în care în luna mai organigrama s-a redus deja cu 10 posturi. O formulă ar trebui să existe, însă aceste variante nu oferă soluții eficiente pentru Predeal. Sîntem un oraș turistic, unde pe lîngă predeleni, mai există aproximativ 3.000 de proprietăți private ale unor persoane cu domiciliul în alte localități, la care se adaugă și capacitatea de cazare de aproximativ 5.000 de locuri. În aceste condiții, 21 de funcționari în Primărie sînt mult prea puțini. Și la o comună mai mare este mic un asemenea număr de funcționari, crede primarul orașului Predeal, Ionel Goidescu (foto medalion). El spune că ar trebui ca metoda de apreciere a numărului de angajați să țină cont și de criterii calculate în funcție de specificul fiecărei localități, dublate de o evaluare periodică a angajaților, care să garanteze performanța acestora. Pînă acum, Primăria Predeal nu are, potrivit primarului, probleme ce țin de plata salariilor angajaților, salarii care sînt finanțate exclusiv din bugetul propriu al Primăriei.
Mai bine s-ar simplifica actul administrativ, crede primarul Branului
La Bran, primarul Gheorghe Hermeneanu este la fel de nemulțumit de propunerile enunțate la Bușteni, motivînd însă altfel necesitatea unui număr mai mare de personal, cît și alte criterii de îmbunătățire a calculului.
Comuna Bran are și ea 5.573 de locuitori, deci i-ar reveni același personal al primăriei ca și la Predeal, adică maximum 21 de angajați. Noi nu gestionăm numai problemele brănenilor, ci și o parte din problemele localităților din jur, plus ale proprietarilor de terenuri și locuințe care nu-și au domiciliile în zonă. Bran este și stațiune. Actul administrativ la Bran este echivalent cu al unui oraș de dimensiune medie. Numai moașe comunale nu sîntem, aici. Acum avem 30 de angajați, și nu cred că 5 sau 9 posturi vor duce la prosperitate națională, crede Hermeneanu. El recomandă Guvernului ca, în loc să impună grile reduse de personal, mai bine să simplifice actul administrativ, în așa fel încît să nu mai fie necesare sute și mii de acte și dări de seamă. Problema ar trebui să și-o gestioneze fiecare comunitate în parte. Procedurile fiscale ne-au terminat; actul administrativ e extrem de complicat și de stufos. Facem tone de hîrtie, pentru că așa trebuie, în ciuda faptului că există astăzi și calculatoare, spune primarul comunei.
El crede că între criteriile stabilirii numărului de angajați din primării, ar trebui inclus numărul de roluri fiscale dintr-o localitate. Potrivit primarului, singurele probleme actuale în privința plăților efectuate de primărie sînt sumele restante pentru unele lucrări executate de agenți economici.
Bugetul propriu ar trebui să fie principalul criteriu, propune primarul din Rîșnov
Conform noilor grile, Rîșnovului i-ar reveni 24 sau maximum 32 de angajați, în condițiile în care, la cei 15.456 de locuitori, în prezent, Primăria are angajați 50 de funcționari, și aceștia, foarte aglomerați de sarcini. Un prim criteriu, pe lîngă coeficientul în funcție de numărul populației, ar trebui să fie bugetul propriu al localității pe anul anterior, la care să se adauge un al treilea criteriu, și anume finanțările nerambursabile atrase. Pentru că altfel am fi obligați să externalizăm pe mai nimic servicii pe care le poate face Primăria și care aduc foarte mulți bani bugetului local. În plus, scrierea de proiecte și atragerea de finanțări presupune și personal care să gestioneze aceste proiecte și care să ofere informații de cîte ori acestea sînt solicitate. Eu nu mă plîng de bani, dar să nu ne îngrădească posibilitatea de a ne gestiona singuri problemele, spune primarul Rîșnovului, Adrian Veștea (foto medalion). El afirmă chiar că, la nivelul impunerii bugetului propriu ca unul dintre criterii, s-ar putea merge chiar pînă la motivarea numărului angajaților pe capitole bugetare.
E important să existe o regulă în dimensionarea aparatelor primăriilor
Primarul George Scripcaru a declarat deja de mai bine de o săptămînă că trebuie să existe o regulă în dimensionarea aparatelor primăriilor. Este un lucru bun să existe o regulă general valabilă, pentru că se stabilesc niște perspective și nu mai ai motive să ceri bani de la guvern dacă tu, ca primărie, nu produci mare lucru și mai ai și o grămadă de angajați care taie frunze la cîini. Este un prim pas, această regulă, și asta este important, spune Scripcaru (foto medalion).
Pe de altă parte, primarul Brașovului este adeptul ideii ca fiecare primărie să-și recompenseze angajații, ca nivel salarial, așa cum crede de cuviință, și de a-și face propria politică de personal, în limita dimensiunii maxime a aparatului. S-ar putea astfel atrage și promova oameni de valoare, care să fie motivați salarial și care să poată îndeplini condițiile pentru post. Pînă atunci, e bine însă că se face primul pas, spune primarul Brașovului. Care reamintește că, nici după noile criterii, Primăria Brașov nu va fi nevoită să facă disponibilizări.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!