Acesta este numărul clădirilor care, la un cutremur de cel mult 6 grade pe scara Richter, vor suferi prăbușiri parțiale
Deși proprietarii au fost înștiințați, aceștia nu au pus pe imobile bulinele roșii, și nici n-au luat măsuri de consolidare
Brașovul nu și-a pus buline roșii. Deși autoritățile au inventariat clădirile cu cel mai mare risc seismic, nici măcar una nu a montat plăcuțele care să avertizeze asupra instabilității clădirii. Proprietarii se tem că prețul locuințelor din acel imobil ar putea scădea. Dar nici nu s-au îngrijit să-și consolideze casele care stau să pice. Majoritatea sînt în centrul istoric, dar sînt și blocuri în situația de a suferi avarii grave la un seism mai mare de 6 grade pe scara Richter. Experții de la ONU plasează România printre țările cele mai expuse unui cutremur devastator, de gravitatea celui petrecut recent în Italia. Seismologii români apreciază și ei că, în 2-3 ani, putem să ne așteptăm ca pămîntul să ne zgîlțîie puternic. Este Brașovul amenințat să se transforme într-un morman de dărîmături? Monitorul Expres vă prezintă lista celor 48 de clădiri din clasele de risc seismic I, II și III și ceea ce e de făcut pentru a salva zidurile și viețile brașovenilor.
România, la un pas de dezastrul din Italia
În fiecare an, aproximativ 100.000 de oameni din întreaga lume devin victime ale cutremurelor, se spune într-un raport al Conferinței Mondiale a ONU pentru Reducerea Dezastrelor. În Italia, seismul de 6,3 grade pe scara Richter, care a lovit pe 6 aprilie provincia Abruzzo, a ucis peste 230 de persoane și a rănit circa 15.000. De fapt, nu sînt victimele catastrofei naturale, ci ale clădirilor care le-au strivit. 10.000 de imobile au fost distruse sau avariate. Erau vechi, neîntreținute sau nu corespundeau normelor tehnice. Experții ONU spun că Grecia și România ar putea trece printr-un dezastru asemănător, peste un milion de români fiind în pericol din cauza clădirilor prost construite sau învechite. Cum stă Brașovul? Prost, dacă ne gîndim că, deși s-au făcut expertize tehnice, nicio clădire din cele identificate ca instabile n-a fost consolidată. 48 prezintă risc seismic de gradele I, II și III, dintre care 18 sînt în mare pericol. Autoritățile știu de ele. Și proprietarii sînt conștienți că locuiesc în case șubrede. Dar nimeni n-a făcut nimic. Dacă Bucureștiul are deja buline roșii plantate pe blocuri, la noi, toate s-au evaporat. Sau nici n-au existat.
Centrul istoric e în pericol
Garanția unui bloc ar fi cam de 50 de ani. Cum destul de puține au asemenea vechime, brașovenii stau liniștiți. Cu toate că fisurile au apărut deja la balcoane, pe scări, pe fațade. Timpul trece și degradările înaintează. Clădirile vechi sînt și mai puțin rezistente. Centrul istoric e în pericol, prin 18 clădiri expertizate și evaluate ca prezentînd risc de gradul I. Adică, la un seism de 5,5-6 grade pe scara Richter, s-ar prăbuși parțial. Peste 7 grade, se prăbușesc de tot. Și la cele de gradul II apar necazuri destul de mari, dar fără a pune în pericol viețile omenești, iar la gradul III e vorba doar de fisuri și degradări, după cum explică inginerul constructor Gheorghe Andronache, cel care a făcut expertiza tehnică a celor mai multe clădiri din oraș. El a constatat că unele case par frumoase pe dinafară, în realitate însă sînt niște crăci pe care omul stă liniștit, dar care se pot rupe oricînd. La una, am văzut chiar zilele trecute că a căzut o bucată din balcon. Am alertat autoritățile și în legătură cu un arc din cele șase ale unui monument istoric. Nu s-a făcut nimic, nu sînt bani.
Nepăsare generală
După ce a întocmit lista clădirilor cu risc seismic, inginerul Andronache a înaintat-o autorităților. Era în 2007. Au trecut doi ani și nu s-a întîmplat nimic. Au fost doar două solicitări de expertize aprobate, din 130. Urma o nouă solicitare către Primărie pentru finanțarea proiectului tehnic. După care, proprietarul făcea consolidarea efectivă pe banii lui. Nu s-au dat niciodată bani pentru etapa a doua, pentru că nimeni nu ne-a anunțat că vrea să meargă mai departe, precizează Sorin Toarcea, purtătorul de cuvînt al Primăriei Brașov. Dacă proprietarii au tăcut mîlc și nu s-au îngrijit de propriile case, ei aveau totuși obligația să accepte montarea bulinelor roșii. Dar ce să accepte dacă nesuferite buline nici n-au ajuns la ei?
Nici blocurile nu stau bine
Inginerul Andronache precizează că, dintre clădirile care s-ar putea prăbuși la un cutremur de 7 grade pe scara Richter, multe au planșee din lemn. Lemnul a cedat, le mai trebuie puțin să provoace un dezastru, la o mișcare orizontală a scoarței. Un planșeu de beton distibuie uniform mișcarea seismică, deci blocurile sînt mai în siguranță decît casele vechi, spune el, avertizînd că, deși blocurile au fost bine proiectate, mai contează și execuția. Pe vremea lui Ceaușescu, omul de la țară s-a transformat peste noapte în constructor. Lipsa de experiență s-a văzut. Am constatat că la unele blocuri există planșee fisurate, panouri prost executate, iar în loc de beton armat, e îndesată cărămidă. Dar și modificările ulterioare, la voia întîmplării, influențează stabilitatea clădirilor. Unii locatari au spart în pereții de beton, la etaje joase, punînd în pericol tot imobilul. S-au făcut modificări în neștire și la construcțiile vechi. Expertizarea și consolidarea, făcute de aceeași mînă, dacă se poate, reprezintă soluția. Și e urgentă, mai spune inginerul, care a făcut parte din conducerea Institutului Proiect Brașov.
Demersuri întortocheate și bani din buzunar
Specialiștii arată că Brașovul nu e situat într-o zonă cu risc crescut de dezastru în caz de seism. Practic, falia cea mai periculoasă, București - Giurgiu, nu trece pe la noi. Astfel, un cutremur major, de 7 grade în Vrancea, ar ajunge la noi să aibă cel mult 5 grade pe scara Richter. Iar spre deosebire de Italia, din Vrancea pleacă doar seisme de adîncime. Totuși, trebuie să fim pregătiți pentru orice. Putem începe cu expertiza imobilului, care durează cam o lună.
Conform legislației în vigoare, administratorii blocurilor construite înainte de 1978 sînt chiar obligați să solicite expertizarea tehnică, care e suportată de la bugetul de stat dacă e vorba de clădire cu grad I de risc seismic. Altfel, costă cam 2 euro/mp. Iar pentru lucrările propriu-zise de consolidare a structurii de rezistență (cam 150 euro/mp de suprafață construită desfășurată), legea prevede facilități familiilor cu cîștiguri sub venitul mediu. Dacă nu știți cît de sigură e clădirea în care locuiți, căutați în lista de mai jos, întocmită în 2007.

Au venit acum doi ani și ne-au zis că e casa veche, și, în caz de cutremur, sîntem primii care cădem. Eu văd că sînt multe fisuri, dar nu se compară cu casa de peste drum, care mai are un pic și se dărîmă. Locuim aici 10 familii și vrem să schimbăm țiglele și să zugrăvim fațada. Dar nu ne-am gîndit la consolidare. Nici n-a mai venit nimeni să ne spună ceva. Am prins multe cutremure aici, eu stau la mansardă de 30 de ani, și m-a zgîlțîit un pic, dar, cum nu prea aud, nu mă sperie așa de tare. Dimpotrivă, am depus acte și vreau s-o cumpăr de la RIAL, că am văzut că și vecinii au cumpărat. Sînt probleme prin Italia, nu la noi. Mi-e un pic frică, dar dacă e să se întîmple, se întîmplă. (Maria Cotuna, 61 de ani, locatară în imobilul de pensionari de pe Str. Castelului nr. 84 (foto), pe care ar trebui să fie amplasată bulină roșie și unde unul dintre corpuri a fost propus spre demolare încă din 1997)
Lista clădirilor cu grad de risc în caz de seism: