Institutul European pentru Democrație Participativă, QVORUM, a prezentat ieri evaluarea activității individuale a europarlamentarilor români, în perioada 1 ianuarie 2008 - 8 februarie 2009
Institutul European pentru Democrație Participativă QVORUM a prezentat ieri studiul care a vizat analiza activității europarlamentarilor români în perioada 1 ianuarie 2008 - 8 februarie 2009. Monitorul Expres vă prezintă astăzi rezultatele cercetării QVORUM, așa cum au fost comunicate de autorii studiului. Cercetarea nu i-a vizat pe acei eurodeputați care au demisionat înainte de terminarea mandatului sau care au obținut această calitate foarte recent, în urma demisiilor colegilor lor. Există numeroase situații cînd, profitînd de lipsa de informare a publicului din țară, anumiți europarlamentari exagerează semnificativ importanța acțiunilor lor în PE. Astfel, am întîlnit mai multe cazuri în care anumiți eurodeputați au făcut declarații de presă sau au postat pe site-ul personal informația conform căreia au fost raportori pe anumite propuneri, cînd în realitate au fost doar raportori virtuali sau raportori de aviz, ceea ce are o importanță mult diminuată, precizează Doru Franțescu, director al Institutului European pentru Democrație Participativă QVORUM.
Catalogul UE
Europarlamentarii la raport
Institutul European pentru Democrație Participativă QVORUM a prezentat, ieri, evaluarea activității individuale a europarlamentarilor români în perioada 2008-2009
Cum ne-au reprezentat în Europa? Aceasta este întrebarea la care Institutul European pentru Democrație Participativă QVORUM - oferă un răspuns în studiul Europarlamentarii la raport, lansat în 24 martie.
Studiul cuprinde analiza individuală a activității fiecărui europarlamentar în perioada 1 ianuarie 2008 8 februarie 2009. Cercetarea nu i-a vizat pe acei eurodeputați care au demisionat înainte de terminarea mandatului sau care au obținut această calitate foarte recent, în urma demisiilor colegilor lor. Analiza se bazează pe o metodologie riguroasă, ce a îmbinat aprecierile calitative cu datele cantitative culese din surse oficiale. În plus, în vederea maximizării acurateței informațiilor prezentate, echipa de experți a lăsat posibilitatea fiecărui eurodeputat să aducă completări, în măsura în care veridicitatea acestora a putut fi dovedită din surse oficiale.
Studiul poate fi accesat pe pagina de internet http:// www.qvorum.ro/ Files.aspx și comentat pe blogul Institutului, qvorum 2009.wordpress.com.
Concluzii generale
Mai mult de jumătate dintre reprezentanții României în legislativul european au avut o activitate medie sau bună, spre deosebire de situația din parlamentul național, unde lucrurile stau semnificativ mai prost (activitatea membrilor Parlamentului României fiind analizată de Institutul QVORUM la finele mandatului 2004-2008). Această stare de fapt vorbește de la sine despre beneficiile pe care le reprezintă pentru politicienii noștri (și în acest caz și pentru cetățeni) intrarea în contact cu modul de lucru occidental, bazat pe rigurozitate, responsabilitate și transparență. Așadar, se impune valorificarea experienței europarlamentarilor, care pot acționa ca un vehicul în vederea importului de bune practici în modul de a face politică.
Nu se poate spune că, per ansamblu, europarlamentarii unui partid au fost mai eficienți decît europarlamentarii altui partid. Eficiența și buna-credință în desfășurarea activității au ținut de pregătirea, caracterul și atitudinea persoanei, indiferent de provenința politică. Se poate afirma însă despre delegația PD-L că, deși este cea mai numeroasă, este ușor deficitară la capitolul comunicare, ceea ce face ca identificarea informațiilor legate de activitatea membrilor săi să fie mai dificilă pentru analiști, și, cu atît mai mult, pentru cetățeni.
Doru Franțescu, director al Institutului European pentru Democrație Participativă QVORUM, a declarat că există numeroase situații cînd, profitînd de lipsa de informare a publicului din țară, anumiți europarlamentari exagerează semnificativ importanța acțiunilor lor în PE. Astfel, am întîlnit mai multe cazuri în care anumiți eurodeputați au făcut declarații de presă sau au postat pe site-ul personal informația conform căreia au fost raportori pe anumite propuneri, cînd în realitate au fost doar raportori virtuali sau raportori de aviz, ceea ce are o importanță mult diminuată (vezi terminologia de la începutul acestui studiu pentru a constata diferența). În alte situații, europarlamentarii au amplificat importanța luărilor de cuvînt din plenul PE, bombardînd chiar mass-media cu astfel de informații ușor comunicabile publicului. În realitate însă, luările de cuvînt reprezintă un instrument viabil numai în măsura în care sînt însoțite și de acțiuni concrete, precum realizarea de rapoarte sau depunerea de amendamente, ceea ce a fost cazul numai pentru o parte din eurodeputați, a conchis Doru Franțescu.
Referitor la motivele activității mai scăzute a unora dintre eurodeputați, Doru Franțescu, director al Institutului European pentru Democrație Participativă QVORUM, este de părere că aceasta se poate datora pe de o parte incapacității de acomodare cu modul de lucru al Parlamentului European care necesită un grad superior de rigurozitate, responsabilitate și transparență, iar pe de altă parte insuficientei motivații de a face treaba bună la Bruxelles, fapt constatat la acei eurodeputați care au fost implicați mai mult în activități politice în România.
Recomandări
Institutul European pentru Democrație Participativă QVORUM recomandă forurilor decizionale ale partidelor politice din România ca în alcătuirea listelor de candidați pentru alegerile din iunie 2009 (și a ordinii candidaților pe aceste liste) să țină cont în primul rînd de activitatea de pînă acum a europarlamentarilor. Criteriul performanței în îndeplinirea atribuțiilor de reprezentare a cetățenilor trebuie lăsat să prevaleze în fața intereselor oligarhice de partid.
Institutul QVORUM recomandă totodată partidelor să propună în proporții echilibrate candidați cu o bogată experiență pe de o parte, iar pe de altă parte candidați tineri, energici, cu o mentalitate nouă, europeană, în vederea facilitării înnoirii clasei politice din România.
Partenerii sociali sînt încurajați să-și realizeze propriile evaluări asupra aportului pe care fiecare europarlamentar l-a avut la apărarea intereselor lor specifice, evaluări pe care să le facă publice. În acest fel, fiecare cetățean va fi stimulat să facă distincția între reprezentanții din Parlamentul European care se luptă pentru apărarea intereselor lor specifice, conform categoriilor socio-profesionale din care fac parte, și cei care acționează într-o altă direcție. Institutul QVORUM își exprimă disponibilitatea pentru realizarea de parteneriate în vederea implementării unor astfel de proiecte.
Institutul QVORUM recomandă europarlamentarilor să informeze publicul cu regularitate și cu exactitate asupra activităților pe care le desfășoară în Parlamentul European, fără a exagera importanța acestora.
Institutul European pentru Democrație Participativă QVORUM își face cunoscută și pe această cale determinarea de a continua monitorizarea activității pe care reprezentanții României o depun în structurile comunitare de la Bruxelles și Strasbourg, în vederea unei corecte informări a publicului care să faciliteze atingerea standardelor europene în ceea ce privește gradul de democrație participativă.
Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Comentarii: