Medicii de familie din toată țara își vor lua concediu de odihnă, fără înlocuitori, în perioada 18-20 februarie
Reprezentanții medicinei primare se tem că mai mult de jumătate dintre cabinetele de medicină de familie vor falimenta, pînă în aprilie
Medicii de familie din toată țara pregătesc un protest inedit pentru această săptămînă. Ei își vor lua concediu de odihnă, fără înlocuitori, în perioada 18-20 februarie. Reprezentanții medicinei primare se tem că mai mult de jumătate dintre cabinetele de medicină de familie vor falimenta, pînă în aprilie, în condițiile scăderii bugetului cu 40%, în 2009, și a creșterii cheltuielilor în funcție de cursul euro. De aceea, vor trage primul semnal de alarmă către autorități, în perioada 18-20 februarie, cînd vor intra simultan în concediu de odihnă și vor afișa anunțuri pentru pacienți, prin care îi informează de posibilitatea desființării cabinetelor medicale. Este o măsură de disperare, și nu un război. Nu vorbim de veniturile medicului de familie, ci ale cabinetului. Chiar cu o reducere drastică a cheltuielilor, cabinetele vor da faliment, și populația va rămîne fără serviciile medicale de bază. În aceste cabinete au loc peste 50 de milioane de consultații pe an, a explicat președintele Societății Naționale a Medicilor de Familie, dr. Rodica Tănăsescu. În cazul în care autoritățile nu reacționează la acest prim semnal de alarmă, medicii de familie sînt hotărîți să solicite cereri pentru eliberarea certificatelor de conformitate pentru emigrarea în Uniunea Europeană, și, în ultimă fază, la sfîrșitul lunii martie, medicii de familie își vor exprima refuzul de a semna contractele-cadru pe anul 2009.
Subfinanțare
Pentru 2009, sănătății i s-au alocat doar patru procente din PIB. Banii se împart pe mai multe ramuri, iar medicinei de familie îi vor reveni maximum trei procente, în condițiile în care în 2008, acest sector a primit 9,8%. Din cauza subfinanțării se vor autodesființa foarte multe cabinete care au 1.000-1.500 de pacienți. Doar în județul Brașov, 64 de cabinete riscă să fie închise. Pentru a împiedica falimentul, Societatea Națională de Medicină de Familie împreună cu Patronatul Național al Medicilor de Familie din România a înaintat memorii către Ministerul Sănătății în care este prezentată situația, solicitînd revenirea asupra bugetului. Subfinanțarea medicinei primare și a serviciilor din ambulatoriu va duce, implicit, la aglomerarea spitalelor, susțin specialiștii.
Ministerul Sănătății susține că are soluții
Ministrul sănătății, Ion Bazac, îi asigură pe medicii de familie că bugetul sănătății pe anul 2009 va avea un impact minim asupra cabinetelor în care aceștia își desfășoară activitatea și că performanțele în asistența medicală primară vor fi recompensate. Avem soluții pentru compensarea finanțării medicilor de familie. Voi recompensa performanța în asistența medicală primară prin corelarea veniturilor medicului de familie cu volumul și calitatea serviciilor medicale furnizate. Există deja două programe naționale, screeningul de cancer de col uterin și cel de prevenție al bolilor cardiovasculare, pe care le vom derula cu medicii de familie, a precizat Ion Bazac. Medicii de familie susțin că 95% din banii pentru aceste programe sînt pentru investigații medicale, iar banii care revin cabinetelor medicale sînt insuficienți. În plus, în 2009, doar 15% din numărul femeilor care se încadrează în cele două programe vor fi evaluate, pentru că nu avem destui citologi autorizați care să efectueze examenele medicale, a spus președintele Societății Naționale a Medicilor de Familie, dr. Rodica Tănăsescu.
64 de cabinete în pragul falimentului
Pentru anul 2009 fondul alocat asistenței medicale primare a fost diminuat cu 40,69% față de anul 2008, reprezentînd 5,4% din bugetul alocat sănătății față de sistemele europene unde medicina de familie beneficiază de 12-15% din bugetele sănătății. În prezent, acest segment al sistemului sanitar rezolvă cel puțin 80% din problemele medicale ale populației și pentru aceste servicii în 2008 s-au cheltuit doar 9% din bugetul asigurărilor de sănătate. Dezvoltarea medicinei primare începută în 2008 este sortită eșecului în 2009 în condițiile de finanțare prevăzute de proiectul de buget. De asemenea, din cauza bugetului, cabinetele cu mai puțini pacienți vor da faliment, iar la celelate va crește foarte mult numărul acestora, a atenționat Șerban Mircescu, președintele Asociației Profesionale a Medicilor de Familie Brașov 2008. Numai în județul Brașov, 64 de cabinete, reprezentînd peste 20% din numărul total, vor fi nevoite să-și înceteze activitatea. Potrivit președintelui asociației, aproximativ 65.000 de asigurați vor rămîne fără acces la asistența medicală primară, vor trebui redsitribuiți, iar riscul va fi acela ca un medic de familie să nu mai poată face față unui număr foarte mare de pacienți. Alte o sută de cabinete vor funcționa la limită, ceea ce implică încă aproximativ 130.000 de pacienți.
Venit de 1.200 net pe lună în 2008
Cabinetele de medicină de familie sînt, în prezent, unități sanitare private care funcționează și se dezvoltă prin autofinanțare și se bazează aproape în exclusivitate pe veniturile obținute din contractul cu casele de asigurări de sănătate județene, prevederile contractuale nepermițînd perceperea de taxe suplimentare de la pacienții asigurați pentru serviciile contractate. Medicii arată, în memoriul trimis ministerului, că, în anul 2008, un medic de familie cu 1.500 de asigurați înscriși pe liste, reprezentînd media pe țară, obținea un venit mediu de 6.000 de lei de plata per capita, adică pe fiecare asigurat înscris, și un venit mediu de 1.000 de lei din încasarile per serviciu. Pentru buna funcționare a cabinetului, anul trecut erau necesare cheltuieli în medie de 5.000 lei. Astfel, un venit brut rezultat a fost de 2.000 lei, din care trebuiau plătite cheltuielile de asigurări sociale, contribuția la FNUASS și impozitul pe venit. Un medic de familie rămînea cu un venit net lunar de 1.200 lei în 2008. Cifrele vehiculate tendențios în diferite medii referitor la veniturile medicilor de familie nu sînt reale. Se confundă în mod voit venitul cabinetului cu cîștigul personal care ajunge la mai puțin de 35% după scăderea cheltuielilor, adică salarii angajați, asigurări, utilități, chirii, contribuții obligatorii, impozite și taxe, medicamente și materiale sanitare, imprimate tipizate. Dacă bugetul se va micșora cu 40%, asta ar însemna un dezastru, a mai spus Mircescu.
Accentuarea deficitului de personal
Colapsul cabinetelor ar însemna și afectarea întregului personal al cabinetelor medicale de medicină de familie, circa 20.000 de asistenți medicali lucrînd alături de medici. În memoriul trimis ministrului se atrage atenția asupra numărului medicilor și asistentelor care vor emigra. Se va ajunge la închiderea a unui procent de 40-50% din cabinetele de medicină de familie. Medicii și asistentele vor alege un alt drum, ușor de prevăzut, se precizează în memoriu. Chiar și medicii de familie care nu sînt amenințați de faliment, pentru că au peste 2.000 de pacienți, sînt deciși să protesteze. Ei au și alte nemulțumiri legate de cumpărarea cabinetelor, de supraaglomerare, de atitudinea statului față de acest domeniu. În plus, medicii spun că numai printr-o acțiune solidară vor putea determina autoritățile să intervină în acest domeniu.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!