Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că Guvernul nu renunță la aplicarea ordonanței de urgență privind interzicerea angajaților de stat, care sînt și pensionari, să cumuleze cele două venituri și că va trimite la Curtea Constituțională punctul de vedere al executivului, prin care solicită CCR să respingă sesizarea formulată de Avocatul Poporului. Dacă noi permitem acest dezmăț și desfrîu pe bani publici, cum ne-am putea îndeplini obligația de a putea asigura resurse minimale pentru toate categoriile sociale. Nu îngrădim dreptul la muncă, dimpotrivă îl încurajăm, dar pe bani publici o persoană poate să aibă fie loc de muncă, fie pensie, a declarat Emil Boc. Ținta acestei legi nu sînt profesorii, actorii, asistenții maternali, asistenții persoanelor cu dizabilități, care își pot continua activitatea în regim de convenție civilă, ci un act de dreptate privind modul în care este gestionat bugetul, din banii plătiți de cetățeni, a afirmat primul-ministru. Premierul a oferit cîteva exemple prin care să justifice ilegalitatea obținerii unui venit supraevaluat. Există persoane care ar primi, în mod normal, o pensie de 2.000 de lei, dar pensia lor de serviciu se ridică la 5.000 de lei. Ulterior, se reangajează și primește și un salariu de 135 milioane lei vechi. Nu încălcăm dreptul la muncă, precum spune Avocatul Poporului. Nu îngrădim dreptul la muncă, spunem doar că un cetățean pe bani publici trebuie să opteze între pensie și salariu, pentru că bugetul public nu este nesfîrșit, a mai declarat Boc.
Decizie morală
Decizia privind interdicția cumulării pensiei și a salariului la stat este în primul rînd morală și realizează un act de dreptate în sistemul public, a declarat Emil Boc, care a mai subliniat că legea este perfect constituțională. Curtea Constitutională, într-o decizie din 2005, spune clar că nicio dispoziție nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția să se aplice egal pentru toți cetățenii. Ținta acestei legi nu sînt profesorii, actorii, asistenții materniali, asistenții persoanelor cu dizabilități, care își pot continua activitatea în regim de convenție civilă, ci un act de dreptate privind modul în care este gestionat bugetul, din banii plătiți de cetățeni, a afirmat primul-ministru.
Convenția civilă, alternativa legală
Boc a precizat totodată că în Codul civil este prevăzută convenția civilă, după ce specialiștii din domeniul muncii au afirmat că persoanele care s-au angajat în structurile de stat după momentul pensionării nu pot fi remunerați în baza acestui act, pentru că a fost eliminat din Codul muncii. Dacă nu este în Codul muncii expres reglementată, nu înseamnă că ea a fost abrogată din Codul civil. Deci este permisă, a spus șeful executivului.
Pensiile speciale, marea problemă
În România, există o lege care prevede ca pentru activitatea profesională, cetățenii să primească pensii. Mai există legi speciale pe baza cărora se acordă pensii speciale, a declarat Emil Boc.
Premierul a oferit cîteva exemple prin care să justifice ilegalitatea obținerii unui venit supraevaluat. Există persoane care ar primi, în mod normal, o pensie de 2.000, dar pensia lor de serviciu se ridică la 5.000 de lei. Ulterior, se reangajează și primește și un salariu de 135 milioane lei vechi. Nu încălcăm dreptul la muncă, precum spune Avocatul Poporuluil. Nu îngrădim dreptul la muncă, spunem doar că un cetățean, pe bani publici, trebuie să opteze între pensie și salariu, pentru că bugetul public nu este nesfîrșit, a mai declarat Boc.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!