Criminalii Revoluției din Brașov sînt apărați de impostură și minciună
Dreptatea așteptată pentru morțile din decembrie 89 a fost îngropată odată cu eroii
A mai trecut un an. La fel de tăcut ca ceilalți. Acum numărăm pentru a nouăsprezecea oară un decembrie care trece și lasă în urmă întrebările fără răspuns despre crimele din decembrie 89. Sînt 19 ani de cînd, în dosarul Revoluției de la Brașov, blocat de două ori în parchetele militare, stă tăinuită dovada crimei. De aproape 10 ani, dosarul redeschis al ,,Revoluției de la Brașov se îngroașă doar în foi și declarații, dar e departe de a ajunge în instanță. Pare mai mult o mașinărie de certificat ,,luptători, decît un instrument al dreptății făcută celor uciși. Rudele morților au obosit bătînd la uși care li se trîntesc cu obrăznicie în față. Sînt tot mai puțini cei care mai au puterea să continue această luptă surdă, într-un sistem înecat de compromisuri. Numărul luptătorilor amestecați cu grămezi de impostori crește proporțional cu beneficiile materiale și tăcerea grea ce acoperă urmele criminalilor. Brevetele și certificatele de luptători aducătoare de profituri grase se înmulțesc de la an la an. Doar numărul crucilor din Cimitirul Eroilor rămîne același.
Prețul libertății
Pentru mine, 21 decembrie 89, este cea mai importantă zi din viață. Nu știu ce a mai rămas din ea, pentru că, din păcate, tot mai mulți care nu au nimic comun cu această zi, vorbesc despre ea, despre Revoluție, în numele nostru. Visele făurite în entuziasmul acelor zile s-au stins. Libertatea este singurul lucru pe care l-am cîștigat, a spus ieri, Ioan Demi, un revoluționar fără brevet, după ce împreună cu colegii lui de la ICA Ghimbav au pus flori și s-au rugat discret la troița ridicată în memoria eroilor martiri din decembrie 89. Ca în fiecare an, de 19 ani încoace, revoluționarii de la IAR Ghimbav s-au adunat în fața Precturii, clădirea fostei județene PCR. Fără autorități, fără mari șefi de la organizațiile de fabricat revoluționari, fără fast. Ei, cîțiva oameni simpli, fac acest marș de comemorare în fiecare an pe 21 decembrie, pentru că tot în 21 decembrie 1989, muncitorii de la ICA Ghimbav au fost primii brașoveni care, în frunte cu Ioan Demi, au venit la județeana PCR cu gîndul să ceară judecarea lui Ceaușescu și a criminalilor din slujba sa pentru masacrul de la Timișoara și teroarea din țară. Ei, muncitorii de la Ghimbav, au fost primii care au trecut pe lîngă moarte, sub gloanțele trase asupra lor de Securitate. Au scăpat. Dar alte zeci de nevinovați au murit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 89. Și în zilele următoare. Pentru acești peste 60 de morți, și pentru alte zeci de răniți, la Brașov nu există pînă azi un vinovat.
Doar CEDO mai apără morții Revoluției
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a aprobat în luna mai cererea Asociației 21 Decembrie de a soluționa cu prioritate cauzele privind dosarele tergiversate ale Revoluției. CEDO a acceptat să judece și plîngerea depusă de Elena și Nicolae Vlase, părinții eroului martir Nicușor Vlase, prin care solicită obligarea instituțiilor statului român să soluționeze Dosarul Revoluției 97/P/1990. Procesul de la Strasbourg va obliga justiția din România să scoată din adormire dosarele Revoluției.
Teroriștii au dispărut odată cu criminalii
Din documentele care au circulat în primele zile ale lunii ianuarie 1990, și care ulterior au fost înmînate organelor în drept, reiese că la Brașov au fost predați la Poliție sau în unitățile militare cel puțin 24 de teroriști, în zilele de 24 și 25 decembrie 1989. Maiorul Constantinescu a predat patru persoane la Inspectoratul Județean de Poliție, acestea fiind preluate de lt.-col. Staicu. Căpitanul Antohi a predat Brigăzii 2 Vînători de Munte și Poliției încă opt presupuși teroriști. Alți trei ofițeri, mr. Epuraș, mr. Tighiu și căpitanul Comșa, au dus la IJP încă 12 suspecți care au fost preluați de mr. Bandea Vasile. Ulterior, într-un interviu acordat presei centrale, în primele luni ale anului 1990, col. Cențiu, procurorul-șef de atunci al Procuraturii Militare Brașov, declară că aici nu a ajuns niciun terorist predat de Poliție sau Armată. Despre teroriști ,,libieni și palestinieni vorbește și un document al Consiliului Județean FSN, redactat la 28 decembrie 1989. ,,Grupuri teroriste mai acționează (libieni și palestinieni), au avut tehnică, inclusiv elicoptere. marea majoritate sînt prinși și arestați, spune misiva transmisă la acea dată de generalul Ioan Florea. Teroriștii nu au existat, a susținut cîțiva ani mai tîrziu generalul Dan Voinea, magistratul care a instrumentat dosarele Revoluției. ,,Nu am niciun terorist în România. Unul de sămînță nu am... Trebuie să ne demonstreze cei care s-au lăudat atunci că se luptă cu teroriștii. Toți cei prinși atunci și reținuți la unitățile militare au fost români. S-a dovedit apoi că nu au avut niciun fel de activitate teroristă. S-a mințit pentru a-i ascunde pe adevărații criminali.
Doar Brateș i-a chemat pe brașoveni la moarte?
Același general Voinea a explicat în mai multe rînduri că după fuga lui Ceaușescu, diversiunea s-a făcut prin televizor. ,,Brateș a mințit tot timpul la televiziune. A fost o diversiune. A plecat din București, bineînțeles, dar, s-a dus pe plan local, peste tot au avut loc diversiuni. E adevărat că, pe TVR, Brateș a chemat și populația din Brașov să apere fosta județeană de partid în care se formase comitetul FSN. Atunci a început măcelul la Brașov. Atunci au apărut primii morți. ,,Teodor Brateș a fost tartorul atunci, al emisiei, era șeful emisiei, nimeni nu îndrăznea să dea ceva pe post fără aprobarea lui, a mai susținut Voinea. Cel care a redeschis Dosarul Revoluției de la Brașov. Și în care familiile victimelor și-au pus toată speranța.
Niciun vinovat în instanță
După aproape zece ani de la redeschiderea dosarului, Voinea nu a reușit însă să trimită în judecată niciun vinovat pentru morții de la Brașov. În octombrie, procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, i-a cerut ministrului justiției să-l revoce pe magistratul Dan Voinea din funcția de adjunct al Secției Parchetelor Militare, ca urmare a raportului de control privind activitatea Secției Parchetelor Militare. Procurorul general a reclamat deficiențe majore în activitatea Secției Parchetelor Militare, inclusiv folosirea defectuoasă a resurselor umane, precum și încălcări grave ale procedurii penale. În acest sens, Kovesi a dat ca exemple și dosarele Revoluției, care, după 18 ani, încă sînt nefinalizate.