Alegătorii trebuie să știe că, mîine, chiar dacă aleg omul, și nu partidul, votul pe care îl dau candidatului favorit va cîntări la șansele unui partid de a ajunge la guvernare
În matematica uninominalului, candidații care nu obțin 50% plus unu din voturile noastre ar putea pierde cursa pentru Parlament, chiar dacă obțin cel mai bun rezultat din colegiul lor
518.000 de brașoveni cu drept de vot din tot județul sînt așteptați mîine să se prezinte la urne pentru a alege și a hotărî astfel cei 12 parlamentari care îi vor reprezenta în următorii patru ani în Camera Deputaților și în Senat. Duminică va fi pentru prima dată în România cînd cetățenii își vor alege deputații și senatorii în sistem uninominal, optînd pentru persoane individuale, și nu pentru un partid care prezintă o listă de propuneri.
Alegătorii trebuie să știe însă că, mîine, chiar dacă aleg omul, și nu partidul, votul pe care îl dau candidatului favorit va cîntări mult la șansele unui partid de a fi majoritar în Parlament și chiar de a ajunge la guvernare. Deși votul uninominal are menirea de a scurta legătura dintre alegător și ales, în primă fază, sistemul uninominal dă bătăi de cap, mai ales că procedura finală de împărțire a mandatelor, pentru colegiile în care există candidați care nu a obținut 50%+1 din voturi, poate produce mari surprize. Și asta pentru că, în matematica uninominalului, candidații care nu obțin 50% plus unu din voturile noastre ar putea pierde cursa pentru Parlament, chiar dacă obțin cel mai bun rezultat din colegiul lor.
Cine și unde votează
La Brașov, pentru alegerile parlamentare de mîine au fost delimitate 476 de secții de vot, dintre care 204 se află în municipiul Brașov. La urne sînt așteptați să se prezinte 518.000 de brașoveni cu drept de vot. Pentru ei au fost tipărite deja 580.000 de buletine de vot pentru fiecare cameră a Parlamentului. Reprezentantul Autorității Electorale Permanente în Biroul Electoral Județean, Claudiu Petra, a precizat ieri că brașovenii pot vota numai în secțiile de vot arondate domiciliului înscris în actul de identitate. Și pot vota doar pe baza buletinului de identitate, a cărții de identitate sau a adeverinței provizorii care înlocuiește actul de identitate.
Pe de altă parte, urna mobilă care există la fiecare secție de votare nu va putea fi solicitată decît de alegătorii domiciliați pe raza secției. Acest lucru face ca, spre exemplu, în spitalele brașovene să nu poată vota decît cetățenii care își au reședința în raza aceleiași secții de votare în care se află și unitatea medicală.
Prag electoral de 5% pentru partidele politice
Urnele se deschid duminică dimineață, la ora 8.00 și se vor închide în aceeași zi, la orele 21.00. Imediat după încheierea procesului electoral, președinții de secții vor trece la numărarea voturilor și vor întocmi cîte două procese-verbale, unul cu rezultatul votului la Camera Deputaților și celălat pentru Senat. Dosarul cu aceste procese-verbale, care conțin numărul de voturi exprimate, voturile albe, voturile contestate și listele electorale utilizate la fiecare secție vor ajunge la Biroul Electoral Județean. BEJ va transmite mai departe, la Biroul Electoral Central, cîte un proces-verbal cu rezultatele din fiecare colegiu. În atribuirea mandatelor, prima operațiune vizează stabilirea partidelor care au depășit pragul electoral. Pentru partidele politice și candidații individuali, pragul este de 5% din totalul voturilor exprimate la nivel de țară, iar pentru alianța de două partide, 8%. Pe baza proceselor-verbale primite de la BEJ-uri, BEC va stabili partidele care, trecînd pragul electoral, intră în calcule pentru distribuirea mandatelor. În fiecare colegiu, în prima etapă vor fi atribuite mandatele către candidații care au obținut jumătate plus unu din totalul voturilor exprimate în colegiul lor. Candidații aflați în această situație devin automat parlamentari, indiferent de rezultatul partidelor lor.
Mandate în funcție de scorul partidelor
Urmează repartizarea proporțional uninominală a mandatelor. Această etapă se desfășoară la două niveluri, în circumscripție, adică la nivel de județ, și la nivel național. Astfel, la nivel de județ, biroul electoral de circumscripție calculează, în funcție de coeficientul electoral și de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, cîte mandate de deputat și cîte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripții și se calculează raportînd numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul și independenții care au cîștigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului județ. Altfel spus, coeficientul electoral arată cîte voturi trebuie să cîștige un partid pentru un mandat în legislativ. Practic, suma voturile obținute la nivelul județului Brașov de partidele care au trecut pargul vor fi împărțite la 8, rezultînd un coeficient pentru Camera Deputaților, și la 4, rezultînd un coeficient pentru Senat. Pentru Camera Deputaților, numărul de voturi obținute de fiecare formațiune politică, alianță sau candidat independent, în toate colegiile de deputați va fi apoi împărțit la coeficientul pentru această cameră. Rezultatul obținut reprezintă numărul de mandate pe care fiecare partid/ alianță/ candidat independent le va avea la nivelul județului. Resturile, respectiv numărul de voturi care nu intră într-un mandat, se transmit la BEC, care le va redistribui, la nivel național, în funcție de procentele obținute, fiecărui partid. Imediat după distribuirea mandatelor candidaților care au obținut jumătate plus unu din voturile exprimate în colegiul lor, BEJ, care va fi primit deja la acea oră și situația voturilor redistribuite la nivel de județ, va aranja în ordine descrescătoare a rezultatului candidații rămași. Biroul de circumscripție va face apoi împărțirea mandatelor, în funcție de numărul de locuri rămas fiecărei formațiuni pe colegii. O operațiune similară va fi făcută și pentru Senat.
Matematica aleșilor
Pentru a înțelege modelul matematic prin care se calculează repartizarea mandatelor în funcție de scorul partidelor iată un exemplu pur teoretic.
Presupunem că în județ există patru colegii și patru partide care au trecut pragul electoral, acestea fiind PX, PY, PZ si PV.
Colegiul 1: PX (20.220 voturi), PY (7.688), PZ (4.167), PV (350)
Colegiul 2: PY (15.784 voturi), PX (10.919), PZ (8.429), PV (350)
Colegiul 3: PZ (13.374 voturi), PY (13.112), PX (6.466), PV (350)
Colegiul 4: PZ (14.497 voturi), PY (10.290), PX (7.974), PV (350)
Coeficientul electoral al județului se obține prin împărțirea totalului voturilor obținute de cele patru formațiuni politice (134.320) la numărul de mandate (4). Coeficientul electoral rezultat este de 33.580 voturi. Pentru a vedea cîte mandate se distribuie în această etapă și ce partide le obțin în acest județ, în următoarea fază se împarte totalul voturilor obținute de fiecare partid la acest coeficient și vom avea următoarele rezultate: PY - 1,39 mandate, PX - 1,35, PZ - 1,20, PV - 0,04. Rezultă că în acest județ, PY, PX și PZ vor obține sigur un mandat. Dacă cifra zecimalelor e mai mare ca ,,5, de pildă 1,56, se rotunjește în sus, adică la 2 mandate.
Cel mai bun scor nu aduce neapărat un loc în Parlament
În afara candidaților care au obținut din start 50% plus unu din voturi într-un colegiu, vor primi mandate calculate în funcție de coeficientul electoral cei mai bine clasați în limita mandatelor ce se cuvin partidului din care fac parte.
Astfel, s-ar putea ajunge la situația ca un candidat care a obținut, de exemplu, 30% din voturile exprimate și e pe primul loc în colegiul său, să nu intre în Parlament dacă partidul său este unul cu o pondere mai mică în județ. În schimb, ar putea să intre unul dintre contracandidații lui, care a obținut un scor mai mic, dar provine de la un partid care a obținut un scor mai mare.
De asemenea, e bine de știut că matematica distribuirii în funcție de rezultatul partidului poate crea situații ciudate și între colegi de partid, și un candidat pe un colegiu cu un rezultat mai bun decît un coleg al său candidat la alt colegiu să piardă locul în Parlament, în favoarea colegului cu voturi mai puține.
Poliția, Jandarmii și ISU veghează la ordinea din secții
500 de polițiști vor contribui în acest week-end la buna desfășurare a alegerilor. 305 vor prelua astăzi responsabilitatea de a asigura paza și ordinea în secțiile de votare, restul fiind implicați în paza și transportul buletinelor de vot. De la Inspectoratul Județean de Jandarmi 260 de angajați vor asigura paza și protecția, alături de 10 reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență și de un efectiv al Brigăzii Mobile de la Jandarmi, care va acționa atît în județul Brașov, cît și în Sibiu și Covasna.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!