Autor: Andrei Paul, Mihaela Parghel, Harald Odățeanu,
13.11.2008
Organizațiile non-guvernamentale Pro Democrația și ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei, împreună cu Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație au dat publicității lista candidaților la Camera Deputaților incompatibili cu funcția de parlamentar, urmînd ca în mai puțin de două săptămîni să publice și pătații de pe listele pentru Senat
Șase candidați pentru Camera Deputaților pe colegiile electorale din Brașov figurează pe lista candidaților pătaților elaborată și dată publicității de organizațiile non-guvernamentale Pro Democrația și ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei, împreună cu Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație. Datele au fost preluate din rapoartele a aproximativ 40 de jurnaliști de investigație din toată țara, păstrîndu-se, potrivit autorilor documentului final, doar acele informații consistent documentate. Pentru început a fost prezentată lista ,,candidaților pătați la Camera Deputaților, pentru ca în mai puțin de două săptămîni să fie prezentată și lista ,,candidaților pătați pentru Senat. Prima listă cuprinde 130 de candidați din jumătatea de vest a țării, care aspiră la un mandat de deputat, dar nu corespund criteriilor de integritate, criterii care, cu mici diferențe, au fost utilizate și în 2004 pentru ,,lista neagră a candidaților întocmită de Coaliția pentru un Parlament Curat. În această monitorizare, pentru ,,pătații județului Brașov, cel mai mult spațiu i-a fost rezervat penelistului Dumitru Puchianu, care pare să aibă, în opinia autorilor monitorizării, cele mai multe bile negre. Lista pătaților de Brașov, cadidați la Camera Deputaților, mai cuprinde trei membri PSD Ioan Bărbuți, Constantin Niță și Ioan Adam și cîte un membru de la PD-L, Ion Gonțea, și PRM, Cristian Stănescu. Printre motivele prezenței lor pe listă se numără traseismul politic, implicarea în afaceri dubioase, refuzul de a completa declarația de avere, condamnări sau cercetări penale aflate în curs.
Prima listă pentru un Parlament mai curat
Candidați pătați la Brașov
Șase candidați pentru Camera Deputaților pe colegiile electorale din Brașov figurează pe lista candidaților pătaților elaborată și dată publicității de organizațiile non-guvernamentale Pro Democrația și ActiveWatch - Agenția de Monitorizare a Presei, împreună cu Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație. Datele au fost preluate din rapoartele a aproximativ 40 de jurnaliști de investigație din toată țara, păstrîndu-se, potrivit autorilor documentului final, doar acele informații consistent documentate.
Pentru început a fost prezentată lista ,,candidaților pătați la Camera Deputaților, pentru ca în mai puțin de două săptămîni să fie prezentată și lista ,,candidaților pătați pentru Senat. Președintele Traian Băsescu i-a îndemnat pe români să nu mai voteze politicieni controversați ci, mai degrabă, pe cei mai tineri, de la care se așteaptă o schimbare de mentalitate în politica românească.
Puchianu este cap de listă la Brașov
Prima listă cuprinde 130 de candidați din jumătatea de vest a țării, care aspiră la un mandat de deputat, dar nu corespund criteriilor de integritate, criterii care, cu mici diferențe, au fost utilizate și în 2004 pentru ,,lista neagră a candidaților întocmită de Coaliția pentru un Parlament Curat. În această monitorizare, pentru ,,pătații județului Brașov, cel mai mult spațiu i-a fost rezervat penelistului Dumitru Puchianu, care pare să aibă, în opinia autorilor monitorizării, cele mai multe bile negre. Lista pătaților de Brașov, cadidați la Camera Deputaților, cuprinde trei membri PSD și cîte un membru de la PNL, PD-L și PRM. Printre motivele prezenței lor pe listă se numără traseismul politic, implicarea în afaceri dubioase, refuzul de a completa declarația de avere, condamnări sau cercetări penale aflate în curs.
Cei trei pătați PSD
Ioan Bărbuți, candidatul PSD pentru Colegiul Uninominal nr. 1 - Camera Deputaților, este nominalizat pentru că, în calitate de primar al Făgărașului, a concesionat ilegal Cetatea Făgărașului firmei unui consilier local PD, Cornel Popa. Potrivit autorilor listei, cu complicitatea primarului PSD, Ioan Barbuți, consilierii locali PD Cornel Popa și Virgil Mija au modificat caietul de sarcini astfel încît firma lui Popa, Cogrirom, nu avea nicio obligație față de Consiliul Local Făgăraș, iar termenul de închiriere al Cetății a fost extins de la 10 la 25 de ani. Din cauza acestui contract ilegal, Cetatea nu a putut fi restaurată, deși este de patrimoniu național.
Fostul primar al municipiului Făgăraș nu a putut fi contactat ieri pentru a comenta prezența sa pe această listă.
Constantin Niță, actual deputat, candidat PSD pe Colegiul Uninominal nr. 2, și-a cîștigat locul pe listă pentru că averea sa a crescut în ultimul mandat cu un apartament și un hectar de teren (pe lîngă o vilă în Brașov, o casă la țară și un teren de 3.000 mp, deținute anterior), dar și cu cîteva miliarde de lei vechi obținute, ca dividende, din firma Nimpex SRL. Această companie a preferat ca, numai într-un an, să-i plătească lui Niță și soției lui dividende de 1,2 miliarde de lei vechi, în timp ce datoriile la stat ale firmei erau de 4,5 miliarde de lei vechi.
Constantin Niță a preferat să nu discute despre acest subiect. Nu comentez în niciun fel prezența mea pe această listă. Nu mă interesează ceea ce a scris Pro Democrația acolo, a comentat sec deputatul PSD, care aspiră la un nou mandat în zona Săcele-Tărlungeni.
Ioan Adam, candidat PSD pe Colegiul Uninominal nr. 3, a refuzat, potrivit raportului publicat de Pro Democrația, să-și declare banii deținuți în trei conturi bancare, conform declarației de avere, motivînd că acele conturi au fost constituite înainte de a deveni deputat.
Ioan Adam spune însă că legea nu îl obligă să aibă o declarație de avere decît din momentul în care a devenit parlamentar, respectiv din decembrie 2007. Eu sînt un profesor universitar care a scris opt cărți, sînt fost judecător și avocat. Am vocație de parlamentar, fac parte din Comisia juridică a Parlamentului. Am demnitatea pe care nu o au nici 1% din actualii parlamentari. Cunosc legea și știu că am obligația să fac o declarație completă de avere pentru anul 2008. O voi face în 2009, întrucît eu sînt deputat din luna decembrie a anului 2007, iar pînă acum am avut obligația să îmi prezint declarația doar pentru acea lună. Vreau să se știe că nu am avut contact cu banul public și trăiesc din munca mea. Prezența mea pe acea listă este o aberație a ziariștilor de la Academia Cațavencu, care nu au înțeles bine legea și nu au înțeles că trebuie să respecte un om care a ajuns la gradul de profesor universitar prin valoarea sa, a declarat deputatul Ioan Adam.
Pătatul PNL, traseism și afaceri dubioase
Ioan Dumitru Puchianu, candidat PNL pe Colegiul Uninominal nr. 4, actual deputat, este vizat pentru traseism politic, autorii documentului precizînd că a fost membru FSN, PD, ApR, PD, iar acum PNL, dar și pentru afaceri dubioase. Raportul precizează că înainte de 89 a fost condamnat penal pentru furt de brazi, iar ulterior cercetat penal pentru implicare în răpiri de persoane, înșelăciune, șantaj și concesiuni ilegale. Între 1994 și 1996, Puchianu a fost partener de afaceri cu cel mai periculos criminal postrevoluționar al Brașovului, fostul lider al tineretului pedist, Valeriu Mareș. Acesta din urmă a fost condamnat la închisoare pe viață, în 2007, pentru omor deosebit de grav. Puchianu a făcut afaceri (prin firma sa, Dip & Gip) inclusiv cu mafiile din Iași, care furau tablă de la Sidex și țeavă de la Tîrgoviște, dar și cu mafia ucraineană care livra țeavă în România, așa cum au arătat cîteva anchete ale Poliției Zărnești în 1995.
Puchianu spune însă că lista elaborată de APD, Academia Cațavencu și CRJI nu îl interesează. Sînt simple calomnii utilizate în campania locală. Lista este o mizerie și nu comentez mai mult de atît, a declarat Dumitru Puchianu.
Un pătat și la PD-L
Ion Gonțea, candidat pentru Camera Deputaților în Colegiul Uninominal nr. 4, a fost trecut pe lista pătaților pentru că este cercetat de Parchetul General în calitate de învinuit pentru infracțiunile de favorizarea infractorului și fals intelectual, acuzațiile referindu-se la perioada în care Gonțea era consilier local și notar și vizează înstrăinarea unor terenuri ale unei societăți comerciale care fusese privatizată cu puțin timp înainte.
Afirmația este o prostie și în același timp o eroare, susține Gonțea, care spune că tranzacția pe care a autentificat-o a legalizat-o în calitate de notar, iar terenul aparținea unei persoane fizice. Gonțea a explicat că dosarul la care se face referire este în cercetare de cinci ani și că a fost introdus în cauză în calitate de deputat, pentru că procurorul Stoica a plecat de la Brașov la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție și avea nevoie de un motiv care să justifice competența sa de a cerceta cazul, din noua sa poziție. Cazul este atît de forțat încît a fost plimbat pe la tot felul de instituții, ba chiar există și o decizie a Înaltei Curți pentru restituire pentru nulitatea absolută a actului de urmărire penală, spune Gonțea care mai precizează că dosarul a fost atît de plimbat, încît probabil va mai dura cinci ani pînă voi fi scos de sub urmărire, și asta pentru că nu mai știe nimeni ce soluție să dea. În plus, afirmă deputatul, motivul introducerii sale în dosarul de cercetare în care reprezintă doar o mică fărîmă este autentificarea, ca notar, a unui act de înstrăinare de teren, iar actul viza un teren care aparținea unei persoane fizice, nicidecum unei firme. În plus, actele au fost identificate în anul 2003, iar Gonțea a fost pus sub urmărire, susține el, abia în anul 2006.
Și la PRM apare un pătat
Cristian Stănescu, actual deputat, candidatul PRM pentru Colegiul nr. 7, este nominalizat pentru traseism politic - întrucît ar fi făcut parte din ApR, PD și acum, PRM, și pentru faptul că s-a aflat în incompatibilitate de funcții în perioada 2000-2004, cînd era și consilier județean, dar și membru în Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri.
Candidatul PRM spune că includerea sa pe Lista pătaților este nedreaptă și se datorează unei erori. Eu nu am fost niciodată membru al PD-L. Am fost membru ApR, de unde am plecat după dispariția partidului, și m-am înscris la PRM, a argumentat Stănescu.
Legat de a doua acuzație, cum că ar fi făcut parte din Consiliul de Administrație al Direcției de Drumuri, Stănescu spune că a demisionat din respectiva calitate în momentul în care a devenit consilier județean, tocmai din cauza incompatibilității celor două funcții. Am fost membru în respectivul Consiliu de Administrație, dar am renunțat, cînd am intrat în Consiliul Județean. Oricum, nu este firească prezența mea pe acea listă, dar este explicabilă, pentru că eu am mai avut, de-a lungul vremii, divergențe cu băieții ăștia de la «Academia Cațavencu» prin 2005 și, poate, au mai rămas ceva sechele de atunci, susține candidatul PRM.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!