Botezul şaguniştilor

Dimensiune font:

Autor: Manuela Negulescu, 06.10.2008

• Sîmbătă, în Poiana Braşov, peste 150 de boboci au primit botezul, devenind astfel şagunişti de-adevăratelea

Proaspăt intraţi în familia şaguniştilor, liceenii din clasa a IX-a au trecut sîmbătă printr-o probă care le-a certificat statutul. Comanda, o probă de foc, prin care trec, de 150 de ani, toţi noii şagunişti. Bobocii au fost aruncaţi în aer şi încurajaţi, la aterizare, cu cîteva palme prieteneşti, de la colegii lor din ultimul an.

Cea mai aşteptată sărbătoare

Dintre obiceiurile „studenţeşti“, adică ale liceenilor de la Colegiul Şaguna cărora li se spunea înainte de război „studenţi“, cel mai cunoscut este „Comanda“. „Comanda este o tradiţie a Colegiului «Andrei Şaguna» care s-a transmis urmaşilor. Prin comandă, elevii de clasa a IX-a primesc botezul de şagunist de la elevii de clasa a XII-a. Totul începe cu o vizită în ora de dirigenţie pentru ca elevii să se cunoască între ei“, a explicat Mariana Ionescu, director al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna“. „Comanda“ are loc în primele zile de şcoală, cînd elevii şi profesorii liceului pornesc în coloană, cu fanfara liceului în frunte, dis-de-dimineaţă, spre Poiana Braşov, străbătînd pe jos cartierul Schei.

Primirea în rîndul şaguniştilor

Adevăratul motiv al sărbătorii este şi astăzi primirea în „cetus“, adică în rîndul şaguniştilor, a noilor elevi. Această primire se desfăşoară după un ritual de iniţiere, aşa cum se obişnuia în Evul Mediu în toate breslele faţă de orice novice. Cortegiul de sărbătoare pleacă dis-de-dimineaţă din faţa liceului Şaguna. El este dirijat de un „fucsmaior“ din ultima clasă, adică şeful „fucşilor“, elevii primei clase superioare, primiţi şi ei în „cetus“ cu ritual de iniţiere caracteristic. Alaiul face o oprire în Piaţa Unirii unde şaguniştii încing o horă românească. Pe drumul vechi, participanţii pornesc apoi spre Poiană, locul tradiţional al activităţilor legate de Comandă. Aici, are loc ritualul propriu-zis. Seniorii de clasa a XII-a, purtînd eşarfe cu tricolorul şi şepcile de şagunişti, trebuie să aleagă cîte o poreclă pentru fiecare boboc. Formula ritualică pe care o rostesc iniţiaţii este următoarea: „în numele vinului şi-al pelinului, botează-se robul lui Bachus...“ şi se spune porecla. „Ne-au turnat vin şi oţet în cap şi ne-au aruncat. Pe unii dintre noi ne-au mai scăpat pentru că băieţii erau mai grei“, a povestit o proaspăt botezată. Chiar dacă acest lucru este destul de dificil, pentru că, în prezent numărul bobocilor este mult mai mare decît înainte de război, „iniţiaţii“ se străduiesc să găsească porecle cît mai originale. Bobocul este aruncat de cîteva ori în aer şi i se strigă numele după care primeşte o palmă pe spate şi trebuie să străbată în fugă coridorul „superiorilor“. „A fost mai bine decît spuneau cei de-a XII-a. Spuneau că mîncăm bătaie, dar a fost chiar foarte bine. Au vrut doar să ne sperie“, a spus un boboc de-a noua.

O petrecere de neuitat

După ce bobocii au fost botezaţi pe rînd, turnîndu-se vin sau bere pe ei, a început petrecerea. S-au încins grătare, au fost organizate concursuri, iar elevii au legat prietenii pe care le vor păstra de-a lungul timpului. „Eu nu voi uita niciodată viaţa de licean şi voi fi mereu mîndră de statutul de şagunistă. Aici am legat cele mai puternice prietenii şi cu siguranţă aşa vor face şi bobocii de azi“, a spus Carmen, o viitoare absolventă. Bobocii de-a noua au primit, în mod simbolic, de la „naşii“ lor obiecte simbolice care să le amintească de această zi. Unii dintre ei au primit legitimaţii de şagunişti, alţi au primit bebeluşi. „Fiecare clasă a dat cîte un obiect simbolic astfel încît, peste patru ani, la Maial, aceşti elevi să îşi aducă aminte de această sărbătoare“, a mai spus directoarea Colegiului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: