Încă o familie din Brașov este pe cale de a fi alungată din propria casă de către presupuși moștenitori ai imobilului, cu toate că pretendenții nici măcar nu mai au dreptul
la revendicare
De data asta, lucrurile în circuitul justiției au fost împinse suspect de departe: dosarul, deși nejudecat încă pe fond, a fost descoperit, din întîmplare, la casare
De ani buni, zeci de familii care au cumpărat case cu acte în regulă de la RIAL s-au trezit peste noapte cu notificări ale unor așa-ziși urmași de foști proprietari din străinătate. Falși moștenitori, acte măsluite, procese plimbate prin toată țara și, de cele mai multe ori, procese încheiate cu alungarea în stradă a proprietarilor de drept prin sentințe îndoielnice. Monitorul Expres a publicat, în ultimii ani, cîteva cazuri incredibile despre victime ale mafiei revendicărilor, în toate fiind implicat avocatul Mihai Brebenel. Un nou caz în această suveică a falselor revendicări se derulează în aceste zile, după clasicul model: proprietarii actuali ai casei sînt dați în judecată de foștii proprietari, reprezentați de deja celebrul Mihai Brebenel. Deși procesul a început de mai bine de un an, abia în octombrie va fi primul termen de judecată al dosarului pe fond. Numai că, de data aceasta, lucrurile în circuitul justiției au fost împinse suspect de departe: dosarul, deși nejudecat pe fond, a fost descoperit recent, din întîmplare, la casare. Și, apoi, repus pe rol. Familia care riscă să-și piardă casa, doar pentru că mafia revendicărilor a pus ochii pe ea, se întreabă acum dacă mai poate să spere la dreptate?
Alt proces marca Brebenel
Mafia revendicărilor lovește din nou
Încă o familie din Brașov este pe cale de a fi alungată din propria casă de către presupuși moștenitori ai imobilului, cu toate că pretendenții nici măcar nu mai au dreptul la revendicare
Un nou caz în suveica falselor revendicări se derulează în aceste zile, după clasicul model: proprietarii actuali ai casei sînt dați în judecată de foști proprietari, reprezentați de deja celebrul avocat Mihai Brebenel. Deși procesul a început de mai bine de un an, abia în octombrie va fi primul termen de judecată al dosarului pe fond. Pînă acum, reclamanții s-au tot foit ca să stabilească unde e mai convenabil să se judece: la Tribunal sau la Judecătorie? Pîrîții, oameni care au cumpărat casa cu acte în regulă, spun că nehotărîrea reclamanților nu este întîmplătoare, aceștia urmărind de fapt să nimerească un complet de judecată favorabil. Miza o constituie niște terenuri și imobile de pe strada Mihai Viteazul, unde ar urma să fie construit un hotel.
Cine sînt reclamații?
Soții Aurel Țintirigă și Delia Maria Micu locuiesc în casa de pe Mihai Viteazul nr 8 încă din 1949. La început au fost chiriași la proprietar, familia Schlandt, care deținea de altfel și terenul și casa de la numărul alăturat. Numerele de casă, respectiv 6 și 8, au fost schimbate odată cu decretul de naționalizare, adresele anterioare avînd numerele 4 și respectiv 6. După naționalizare, soții Aurel și Delia au rămas chiriași la stat, iar proprietarul, Olga Schlandt, după ce a devenit la rîndul său chiriaș, a părăsit în cele din urmă România, în 1962. De reținut, că Olga Schlandt a fost despăgubită pentru cele două imobile la plecarea sa oficială în Germania, în 1962. În 1996, soții Aurel și Delia au cumpărat de la RIAL unul dintre cele două apartamente ale casei, cel de la etaj, unde au locuit și locuiesc în continuare, respectînd toate formalitățile legale. Fără probleme, pînă la apariția adevăraților proprietari, care în 2007 au revendicat cele două terenuri și, nu se știe de ce, și construcțiile de pe ele.
Fostul proprietar, fără moștenitori
Ultimul proprietar al celor două terenuri a fost Gerhard Schlandt, care a decedat în 1950, lăsînd-o drept unică moștenitoare pe soția sa, Olga. Calitatea sa de unic moștenitor se poate constata din actul de succesiune încheiat în 1950, dar și din Cartea Funciară, unde este notată naționalizarea imobilului. De altfel, Olga Schlandt a și fost despăgubită pentru cele două imobile la plecarea sa oficială în Germania, în 1962. Dovada despăgubirii a fost prezentată la Vama Curtici, ca o condiție obligatorie a plecării din țară a Olgăi Schlandt. Cu banii obținuți, ea s-a internat într-un cămin de bătrîni și a păstrat legătura cu Maria Micu pînă cînd a murit, în 1970. Cu toate acestea, avocații Mihai Brebenel și Gheorghe Țeicu, acum proprietar pe o parte din terenul de la actualul număr 6, cu concursul unui notar, au deschis acțiune de revendicare, în numele moștenitorilor Johannes și Sigrid Schlandt, dovedindu-și acțiunea prin certificatele de moștenitor nr 199/12 decembrie 2006, și 200, din 15 decembrie 2006. Certificatele dezbat din nou succesiunea după Gerhard Schlandt, deși aceasta fusese dezbătută în 1950. Notarul care avea obligația să verifice aceste acte, spune Maria Micu, a ignorat cu bună știință realitatea.
De la teren și grădină, la apartament la casă
În plus, deși pentru a realiza un dosar succesoral este nevoie de un număr impresionant de acte și dovezi, dosarul succesoral din 2006, după Olga Schlandt, are o singură foaie, adică exact coperta. Chiar și așa, moștenitorii, prin reprezentantul Fabritius Klaus Friedrich (nume cu care ne-am întîlnit și în alte cazuri similare dezvăluite de Monitorul Expres, și care nu a depus nici măcar o împuternicire la dosar), solicită terenul, nu imobilele, teren care face parte din CF Brașov 19550, top 9108/6 și CF Brașov 19936, topurile 9107/4 și 9108/7. În baza celor două certificate de moștenitor, Maria Micu este dată în judecată simultan, în două acțiuni identice, deschise la Judecătoria Brașov, respectiv dosarele civile nr 5206/197/2007 și 6098/197/2007. Ori, apartamentul în care Maria Micu locuiește, și pe care l-a cumpărat legal, se află în CF 15668, trecut cu numărul top 9107/5/II, iar în momentul în care a fost preluat de statul român, de la Olga Schlandt, aceasta nu a declarat să aibă moștenitori.
Dosar penal pentru Brebenel
Cum se explică faptul că avocatul Brebenel revendică, în numele unor clienți, o clădire care are altă poziție în cartea funciară și cu un alt număr top, dar dă în judecată o cu totul altă familie? A profitat de schimbarea de numere și a jonglat cu revendicarea și cu actele după bunul plac. Oricum, el a depus la dosar numai copii după actele originale, care acte se află în posesia noastră și pe care chiar noi le-am depus la RIAL, atunci cînd am cumpărat apartamentul. El a intrat în posesia acestor acte chiar din dosarul de la RIAL, instituție la care a lucrat ca jurist pînă în 1999, și unde cred că are niște complici, afirmă Maria Micu, care este convinsă și de complicitatea notarului. De altfel, Maria Micu a sesizat și Parchetul, care îl cercetează în prezent doar pe Mihai Brebenel. Iar acesta, deși este cercetat penal în acest caz, se prezintă în continuare în instanță pentru a-și susține cazul, pentru care este cercetat. În timp ce Maria Micu a ajuns să se reprezinte singură în instanță. ,,Fie pentru că avocații mei s-au înțeles cu partea adversă, fie pentru că au renunțat la caz, pentru că le-a
fost frică de Brebenel, spune femeia.
Cerere fără fundament legal
La fel ca și în alte cazuri prezentate de Monitorul Expres, în acest dosar apar maldăre de acte incomplete sau doar în copie, depuse de revendicatori, din jocul cu numerele de casă, din nepotrivirea de numere topo. De data asta însă, apare un fapt aproape incredibil: după ce s-a judecat pînă acum timp de un an numai pentru a se stabili de fapt instanța competentă în a judeca acest caz, dosarul a fost casat ... din greșeală. Și apoi repus pe rol. Partea cea mai interesantă este că potrivit legii, ,,moștenitorii nici măcar nu ar avea dreptul să revendice proprietățile, pentru că nu au depus nicio cerere de restituire. Indiferent de motivul invocat de revendicatori (naționalizare cu sau fără titlu de proprietate), ultimul termen pînă la care puteau face cererea de restituire (notificarea) era 12 februarie 2002, potrivit legii 10/2001, aplicabilă speței. În cazul în care nicio notificare nu este depusă pînă la acest termen, art 21 alin 5 din lege spune clar că se pierde dreptul de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau echivalent. Iar acest fapt ar trebui sesizat în primul rînd de instanța de fond, în dosarul 5800/62/2008, care are termen în octombrie. Numai că victima acestui proces se întreabă cum mai poate spera la dreptate, cîtă vreme s-au făcut deja ,,atîtea măsluiri în acest dosar?
Fostul colonel Brebenel
În 1997, după 10 luni de anchetă, fost șef al Serviciului pentru Combaterea Crimei Organizate din IJP Brașov, Mihai Brebenel a fost trecut în rezervă sub acuzația de încălcare a onoarei de polițist. Decizia a fost luată de Consiliul de Judecată al Ministerului de Interne, care a ajuns la concluzia că Brebenel a strîns averi foarte mari prin mijloace oneroase. După ce a părăsit Poliția, fostul colonel Mihai Brebenel s-a angajat jurist la RIAL. Post pe care l-a părăsit apoi în 1999, pentru a intra în avocatură.
Cazuri marca Brebenel
În ultimii ani, avocatul Brebenel a reprezentat în instanță mai multe cazuri în care urmași dubioși și apăruți tîrziu, ca din senin, au revendicat case RIAL care au fost vîndute fără probleme fie chiriașilorlocatari, fie unor terțe persoane. Două dintre cele mai recente cazuri au fost dezvăluite în Monitorul Expres. Unul este al Elenei Vlase, mama lui Nicușor Vlase, unul dintre tinerii uciși la Revoluție. Familia Vlase se judecă de peste zece ani cu avocatul Nicolae Brebenel pentru casa pe care a cumpărat-o cu acte în regulă de la RIAL. Nici numărul casei, nici măcar numerele topo nu corespund cu situația reală, revendicarea cerută de un pretins moștenitor din Germania, prin avocatul Brebenel, privind de fapt un alt teren, cu alte imobile. Într-un alt caz, Liviu și Mariana Găitan s-a judecat peste șase ani, alături de alți șase locatari ai imobilului aflat pe strada George Barițiu nr 18, cu un pretins moștenitor din Germania al foștilor proprietari ai imobilului, reprezentat de Brebenel, într-un dosar plin de acte false.
Mafia revendicărilor
,,Suveica revendicărilor prin moștenitori apăruți din senin, procedură des acuzată în ultimii zece ani, dar niciodată dovedită în urma vreunei anchete oficiale, este o metodă bine pusă la punct. Un fel de mafie a caselor revendicate cu ajutorul unor recuperatori profesioniști. Cum se derulează? Recuperatorul află din surse sigure istoricul unei case. Dacă este depistată și o rudă de spița a opta, care n-a călcat prin România, dar care are o legătură oricît de firavă, poate chiar numai de nume, cu fostul proprietar plecat din țară, succesul afacerii este garantat. De obicei, recuperatorul contactează urmașul din afara țării și îl pune în temă. Îi explică că este posibil să moștenească un imobil în România și că, el, recuperatorul, nu are nevoie decît de o procură ca să devină reprezentantul moștenitorului în țară. În cazul în care procesul este cîștigat, casa este vîndută, tot prin grija recuperatorului, iar moștenitorul, își primește, acasă, cota parte din afacere. Mai puțin desigur, chetuielile și comisionul recuperatorului. De regulă, recuperatorul are bine puse la punct pîrghiile juridice din sistem în țară, iar în 90% din cazuri cîștigă imobilul în instanță. Puține victime au avut puterea financiară să lupte pînă la capăt și să suporte și cercetări pe cont propriu pentru a-și dovedi dreptatea.
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
