La Braşov nu se va produce formaldehidă

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Andrei PAUL, 25.07.2008

• În prima conferinţă de presă organizată pentru a lămuri problema fabricii de la Stupini, reprezentanţii Kronospan au declarat că destinaţia fabricii de la Braşov este una foarte clară: producerea de plăci din aşchii lemnoase

„Kronospan România nu va produce la Braşov formaldehidă, nu a intenţionat şi nici nu va intenţiona vreodată acest lucru“, a declarat ieri Oana Bodea, Public Relations Manager la Kronospan România, în cadrul conferinţei de presă organizate de firma care construieşte la Stupini o fabrică despre care s-a spus că este „fabrică de formaldehidă“. „Destinaţia fabricii de la Braşov este una foarte clară: producerea de plăci din aşchii lemnoase. Adezivii care vor fi folosiţi în procesul tehnologic conţin maximum 0,2% urme de formaldehidă. Plăcile se fabrică din aşchii lemnoase lipite cu adezivi pe bază de răşină formaldehidrică solubilă în apă - cu maximum 0,2% urme de formaldehidă, parafină, emulgator şi întăritor, prin presare la cald. Datorită temperaturilor înalte din procesul tehnologic, toţi aceşti vapori se transformă în bioxid de carbon şi apă. Adezivul folosit la Braşov se foloseşte peste tot în lume“, a precizat reprezentantul Kronospan. Proiectul de la Braşov va beneficia de ultimele tehnologii în domeniu, inclusiv cea mai avansată tehnică pe plan mondial pentru filtrare, pentru purificarea aerului (electrofiltrare). Potrivit reprezentanţilor firmei, deocamdată, doar în fabricile din Cehia şi Germania ale Kronospan se foloseşte această tehnologie de filtrare, iar emisiile rezultate în atmosferă vor fi de zece ori mai mici decît cele prevăzute de normele europene de mediu aflate în vigoare.

Declaraţie notarială

Pentru a demonstra buna intenţie, directorul general al Kronospan România, Christian Marcus Muller, a semnat, la cererea primarului George Scripcaru, o declaraţie notarială în care îşi asumă faptul că fabrica nu va produce formaldehidă. „Cunoscînd consecinţele penale pentru declaraţii nesincere conform art 292 Cod penal, în calitate de director general Kronospan România, declar că societatea mai sus-menţionată nu produce substanţa formaldehidă şi nici nu va produce în viitor, la investiţia din Stupini, Braşov“, se arată în declaraţia semnată în 17 iulie 2008, încheiată la notarul public Maria Moroşanu, şi trimisă primarului George Scripcaru personal.
Primarul George Scripcaru doreşte însă ca la declaraţia notarială să se adauge o clauză care să-i permită ca, în cazul în care se constată că la Kronospan Braşov se va produce totuşi formaldehidă, primarul Braşovului să fie împuternicit să facă demersuri pentru radierea acestui obiectiv economic din Registrul Comerţului Braşov, ceea ce va aduce practic închiderea şi desfiinţarea fabricii. „Dacă sînt sinceri şi şi-au asumat că nu se va produce formaldehidă, ar trebui să fie de acord şi cu această clauză“, consideră primarul Scripcaru.
„Domnul primar George Scripcaru ne-a solicitat o declaraţie notarială prin care să declarăm că nu vom produce la Braşov formaldehidă. Domnul Muller a dat această declaraţie notarială, care se află la domnul primar George Scripcaru, iar dînsul va hotărî care sînt paşii pe care îi consideră necesari mai departe“, a declarat Oana Bodea în cadrul conferinţei de presă.

Instanţa a decis deocamdată

În privinţa acordului de mediu, despre care reprezentanţii Agenţiei de Protecţie a Mediului Braşov susţin că a expirat, reprezentanţii Kronospan spun că este doar o problemă de interpretare a legii. „Acordul de mediu a fost dat, iar pe baza lui, în anul 2002, am primit autorizaţia de construcţie din partea Primăriei. Atunci cînd l-am primit noi, legea spunea că el expiră în termen de cinci ani. Între timp, legea s-a modificat, şi spune că este valabil pe întreaga durată a construcţiilor, adică, în cazul nostru, pe zece ani. Noi considerăm că acordul de mediu este perfect valabil, atît timp cît principiul legii mai favorabile funcţionează şi în România“, a explicat Oana Bodea. APM Braşov a amendat Kronospan, iar firma a contestat amenda, aflîndu-se deocamdată în judecată. „Am cîştigat inclusiv o ordonanţă preşedinţială (nr 7.044 în dosarul 8.757/2008 de la Judecătoria Braşov), prin care ni se permite continuarea lucrărilor. Dacă instanţa de judecată va considera în cele din urmă că avem nevoie de un alt acord de mediu şi o altă autorizaţie de construcţie, vom depune o nouă documentaţie pentru acestea. Procesul continuă deocamdată“, a declarat reprezentantul Kronospan.

Da, dar cu garanţii

Primarul George Scripcaru consideră că, deocamdată, firma are documentele în regulă. Primarul spune însă că firma a solicitat deja extinderea proiectului, pentru care însă nu va acorda încă nicio autorizaţie. „Eu am verificat şi monitorizăm situaţia din punct de vedere urbanistic. Sînt două aspecte, iar aici lucrurile se confundă. Ei au o documentaţie aprobată din 2002, au autorizaţie şi avize care sînt valabile astăzi, iar eu monitorizez ca lucrurile să se desfăşoare conform documentaţiei aprobate. Între timp, au făcut un alt demers, care se referă la o extindere a proiectului iniţial, pe care eu nu am aprobat-o şi nici nu o voi aproba deocamdată. Aceasta este o a doua componentă. Pînă nu am garanţia că lucrurile nu vor fi în regulă din punct de vedere al proiectului iniţial, nu voi aproba această extindere. Pînă nu se pune în funcţiune proiectul iniţial şi văd că sînt puse în practică şi respectate clauzele şi condiţiile privind aspectul urbanistic, dotările, siguranţa, nu sînt de acord cu extinderea. Vreau să-i asigur pe cetăţeni că, împreună cu specialişti din domeniu, de la Ministerul Mediului, mă consult şi vreau să iau toate măsurile care se impun“, a declarat primarul Scripcaru. De altfel, pe 18 august, conducerea companiei Kronospan se va întîlni cu primarul George Scripcaru, la cererea acestuia, pentru a prezenta toate detaliile ivestiţiei şi pentru a da asigurări suplimentare. „Am solicitat conducerii centrale a companiei să vină aici pentru a lua anumite decizii, de a mă asigura că nu vor fi probleme şi pentru a-şi asuma toate asigurările în acest sens. Astăzi am primit adresa lor, în care confirmă că vor da curs solicitării mele“, a declarat ieri primarul.

Date despre investiţie

• Kronospan doreşte să investească 200 milioane euro la Braşov şi să creeze 500 de locuri de muncă directe şi 3.000 de locuri de muncă indirecte. Fabrica va produce plăci din aşchii lemnoase. Capacitatea de producţie va fi de 350.000 mc plăci anual. Fabrica ar trebui să funcţioneze din 2009. În România, Kronospan are o fabrică de formaldehidă la Sebeş (Alba) şi o instalaţie portuară în portul Agigea (Constanţa).

Colaborare cu Universitatea Transilvania

• Kronospan Braşov îşi doreşte să participe la dotarea unui laborator al Facultăţii de Industrie a Lemnului, care mai are un parteneriat şi cu firma Ikea. „Vrem să demarăm acest parteneriat cu Facultatea de Industrie a lemnului, ţinînd cont că este singura din România, cea mai bună din Europa centrală, şi mai ales pentru că avem nevoie de specialişti la fabrica din Stupini“, a declarat PR managerul firmei.

„Am studiat îndeaproape toate punctele vulnerabile ale instalaţiei care se va construi la Braşov. Fiecare punct la care există un potenţial de poluare este prevăzut cu mai multe trepte de desprăfuire sau de filtrare a aerului, pentru siguranţă. Am făcut dispersia poluanţilor pentru toate sursele de poluanţi, în condiţiile în care acestea ar funcţiona simultan, deşi o astfel de situaţie nu se va întîmpla niciodată, şi în condiţiile meteo cele mai favorabile dispersiei mari de poluanţi. Totul este la cel mai înalt nivel ecologic. Atît timp cît instalaţia este executată şi exploatată aşa cum scrie în proiect, nu există niciun pericol pentru cetăţenii din zonă. Monitorizarea se va face continuu, cu sisteme automate, şi atît timp cît nu se foloseşte formaldehidă şi nu se fabrică, posibilităţile de intoxicare cu formaldehidă nu există.“
Lidia Lipan, expert evaluator de mediu

Joburi/Servicii

Imobile

Auto

Moto/Sport

Computere

Tehnice/Casnice

Uz personal

Animale/Bio

Articolul anterior

Cod galben prelungit

Articolul urm�tor

„Restul e tăcere“ merge la Oscar 2009