Un elev brașovean de la Colegiul Tehnic Iosif Șilimon a ajuns acum două zile la spital în stare gravă după ce a fost snopit în bătaie chiar în curtea școlii. Ieri, în București, o puștoaică de 12 ani a fost arsă cu țigara pe față, tunsă și bătută de alte fete un pic mai mari, în plină stradă, lîngă zidul școlii. Acum cîteva săptămîni, o profesoară de geografie a lovit-o cu pumnii și a dat-o cu capul de pereții clasei pe o elevă din clasa a VIII-a.
Și cam tot în aceleași zile, un elev intrat beat la clasă a înjurat-o, plesnit-o și alungat-o de la oră pe profesoara de matematică. Aproape că nu e zi de la Dumnezeu să nu auzi măcar o știre despre agresiuni, pînă la înjunghiere, petrecute între elevi sau chiar între elevi și profesori. Conform unui studiu internațional făcut anul trecut de Organizația Mondială a Sănătății în 37 de țări, România este nominalizată pe primele locuri la violența în școli. Peste jumătate din profesorii români raportează acte de huliganism la orele lor sau spun că au nevoie de protecție pentru securitatea lor sau a altor elevi. În România, la nivel național, 70% dintre tineri se tem să se ducă la ore din cauza actelor de huliganism, care, conform statisticilor, se petrec cel puțin o dată pe săptămînă. Un studiu britanic a ajuns la concluzia că, în Anglia, în fiecare an, 10 elevi au tentative de suicid determinate de actele de violență de la școală. Vorbim doar de învățămîntul de stat britanic. În România, practic, nu există decît învățămînt preuniversitar de stat. Un sistem în care, după modelul social general, violența crește dramatic. Din păcate, așa cum nu există programe pentru diminuarea violenței în familie, nu par să existe soluții cu valoare de program educativ pentru combaterea violenței în școli. Într-o normă trimisă recent de la minister, mai-marii educației se arătau îngrijorați. Și cereau măsuri urgente. O veste bună, ai putea spera. Numai că ce credeți că cereau domnii și doamnele pe mîna cărora a fost lăsată școala românească? Măsuri drastice pentru ca incidentele despre care vorbeam să nu mai ajungă în presă. Așa că, din partea ministerului, elevii noștri n-au decît să se împuște dacă au chef. Numai s-o facă discret. Și, eventual, numai în pauză.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
