Ca orice pãrinte, la venirea fiecãrui nou ministru al educaþiei m-am întrebat ce-i va mai aºtepta pe copii vizavi de schimbarea modului de admitere la liceu sau de absolvire a acestuia. Capacitate, repartizare computerizatã, teste naþionale, teze unice combinate cu mediile din ultimii patru ani ºi tot aºa. Noul ministru pãrea sã vinã setat cel puþin cu ideea sã dea peste cap tot ce fãcuse predecesorul sãu, dacã nu chiar tot ce fãcuserã fiecare dintre cei aflaþi pe scaunul ministerial înaintea sa.
Ideea unui pact pe tema educaþiei care sã îngheþe pe o perioadã datã toatã aceastã degringoladã nu poate decît sã bucure pe toatã lumea. Dovadã, consensul brusc la care au ajuns toate partidele parlamentare. Mã întreb în ce mãsurã aceste legi, sau mai exact prevederile ce vor fi îngheþate, satisfac nevoia de nou ºi sînt corelate cu celelalte ºcoli europene ºi cu cerinþele pieþii muncii? A îngheþa un mutant nu va face decît sã conserve acest lucru, iar peste ani sã fim singurii care vom rãmîne cu prevederi mutante ale învãþãmîntului. Asta, în timp ce vecinii noºtri vor continua sã se adapteze la piaþa dinamicã a muncii. Ar fi o ipocrizie sã nu recunoaºtem faptul cã materiile, specialitãþile, profesiile în care sînt pregãtiþi elevii nu au nicio legãturã cu realitatea. Au, mai degrabã, o strînsã legãturã cu nevoia de catedre a anumitor profesori, cu interese meschine ale diferiþilor directori ce se tem pentru postul lor ºi cu tot felul de profesori zaharisiþi în ºi prin jurul Ministerului Educaþiei, care produc manuale pe bandã rulantã. ªi asta n-ar fi rãu dacã ar cuprinde sintetic nevoia de cunoºtinþe a fiecãrui elev ºi n-ar fi parcã un concurs în care fiecare autor încearcã sã introducã cît mai multã ºi cît mai doctã materie într-o întrecere iraþionalã, fãrã noimã ºi, mai ales, fãrã sfîrºit.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!