Pînã la urmã, guvernul acesta are un punct pentru care trebuie apreciat: consecvenþã în risipirea banului public pentru influenþarea votului electoratului. Aceastã afirmaþie poate fi extrem de uºor susþinutã prin pasul înapoi al guvernanþilor fãcut în privinþa prelungirii acordãrii alocaþiei tinerilor ce au împlinit 18 ani pînã la terminarea liceului, deºi iniþial intenþionau cu totul altceva. La fel cu decizia nefericitului Paul Pãcuraru, care, pus pe economii bugetare ce ar fi putut rezulta din impozitarea tuturor ajutoarelor pe care le primeºte un salariat, altele decît salariul, s-a trezit, ulterior, pus la punct de premier, care a acuzat funcþionãrimea din minister de „prostie“. Economiile bugetare cu pricina ar fi fost un lucru normal într-o þarã normalã, într-o perioadã în care acest lucru ar putea fi apreciat. Nu ºi aici ºi acum. Îmi ºi imaginez perplexitatea consultanþilor, angajaþi pentru evaluarea ºi ridicarea scorului electoral PNL, cînd au vãzut rezultatele dezastruoase ale politicilor guvernamentale. Parcã-i aud spunînd: „Aþi mai pierdut 5 procente. Eu zic sã renunþaþi la prostia cu impozitarea. Faceþi ceva cu alocaþiile copiilor ãlora, cã ei sînt viitorii votanþi ºi i-aþi vãzut cum demonstrau împotriva voastrã!“ ªi tot aºa, astfel încît guvernul Rãzgîndeanu ar putea avea, în curînd, un cu totul alt nume, în particular bineînþeles: Consecveanu! Desigur, doar legat de un singur subiect - datul banului public, ca de la mama acasã, oricui, pînã-n alegeri. Acesta pare a fi singurul lucru pe care ºi l-au propus: acordarea de bani oricui ºi oricînd, cu sau fãrã sursã bugetarã. Scopul este unul singur: obþinerea votului celui cãruia i-au fost acordaþi banii. Ce nu ºtiu domnii în cauzã este faptul cã românul este un specimen cumva aparte. Ia banii, uneori spune mulþumesc - dar nu de puþine ori îl înjurã pe cel care i i-a dat - ºi, de cele mai multe ori, votezã cu cel care îi este, în momentul acela, mai simpatic.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!