Demersul de ieri al Asociației 15 Noiembrie, prin care cere depolitizarea CNSAS și propune candidatura domnului Octav Bjoza în conducerea acestuia, m-a bucurat din două motive. Primul ar fi că am asistat la un demers al Asociației 15 Noiembrie nelegat de manifestările prilejuite de sărbătorirea sa. Așteptam de mult o implicare mai activă a asociației brașovene în viața politică și socială românească. Al doilea, ar fi faptul că persoana nominalizată nu face parte din asociație și, cu toate acestea, a primit girul de credibilitate necesar. Este chiar firesc: Octav Bjoza este una dintre puținele persoane ale căror luări de poziție, urmărite de-a lungul anilor, sînt perfect liniare și fără inflexiuni politicianiste. Începînd cu materialele publicate în 1990 în revista Replica, în care descria destinul tinerilor care și-au asumat lupta anticomunistă în numele organizației Garda Tineretului Român, fără ca acest lucru să aibă vreo legătură cu legionarii, și continuînd cu luările de poziție tranșante de-a lungul timpului, Octav Bjoza a rămas constant cu el. Constant și vertical. Nu pot să nu amintesc ultimele luări de poziție în privința aberațiilor legii recunoștinței, fapt care, deși i-a atras antipatia celor care s-au simțit lezați, a confirmat încă o dată faptul că pentru unii oameni, e drept tot mai rari, principiile sînt mai importante decît orice altceva.
M-aș bucura ca Octav Bjoza să ajungă în conducerea CNSAS. Ca și el însă, mă îndoiesc profund că acest lucru se va întîmpla prea curînd, dat fiind faptul că majoritatea celor care decid n-are nevoie de un om ca el acolo. Ar fi imposibil, în acel context, ca toți colaboratorii fostului regim, și-n special ai aparatului de securitate, să acceadă lin în funcțiile pe care și le doresc și de care au nevoie pentru continuarea procesului de preluare a puterii economice și, indirect, dacă nu chiar direct, a celei politice.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!