Pădurile suferă de stres

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 20.02.2008

• Un studiu recent arată că pădurile din România sînt ameninţate de 49 de factori de stres
• În judeţul Braşov, zona cea mai expusă degradării o reprezintă aninii de pe Tărlung

Cincisprezece specialişti silvici au inventariat factorii de stres care ameninţă pădurile de interes european din România. Şi pădurile din judeţul Braşov au intrat în studiu. Dacă în restul ţării, habitatele sînt serios ameninţate cu deteriorarea sau chiar dispariţia, noi stăm ceva mai bine, braşovenii fiind ceva mai grijulii cu mediul înconjurător. Cu cîteva excepţii: aninişurile de la Tărlung şi Valea Timişului, unde poluarea şi modificările făcute de mîna omului influenţează serios sănătatea pădurilor şi a vieţuitoarelor care le populează.

49 de factori de stres

Un studiu recent demonstrează că pădurile de interes european din România sînt ameninţate de 49 de factori de stres. O bună parte dintre aceştia o reprezintă cauzele naturale: inundaţii, secetă, incendii, alunecări de teren, viituri, depuneri aluvionare, vînturi puternice, căderi abundente de zăpadă sau insecte dăunătoare. Dar mai grave, şi cu efecte mult mai nocive, sînt acţiunile omului. Pădurile sînt în pericol datorită poluării industriale, a construcţiilor de tot felul situate la un pas de zonele ocrotite, trecerea liberă a animalelor prin aceste zone, stîlpii de tensiune, barajele, turismul necontrolat, recoltarea haotică a plantelor medicinale şi a florei, construirea de drumuri prin inima pădurii, braconajul şi tăierea ilegală a copacilor. Ba chiar situaţia administrativă neclară a acestor colţuri de natură este o potenţială ameninţare. Nu există peste tot îngrădiri corespunzătoare, măsurile de conservare şi gospodărire specifice nu sînt cunoscute şi aplicate, împădurirea cu alte tipuri de arbori decît cele specifice, toate contribuie la lăsarea pădurilor în voia sorţii.

Cui îi pasă de aninişurile de la Tărlung?

Dar cel mai vinovat de felul cum pădurile braşovene se degradează rămîne tot turistul, cel care invadează zona verde, taie copacii, aprinde focuri pe unde apucă şi lasă în urma lui un munte de gunoaie. Petru Tudor Stăncioiu, specialist silvic, a studiat fiecare pădure din judeţul Braşov. „Avem o cultură de mediu mai avansată faţă de alte judeţe. Nu avem probleme mari, dar există cîteva habitate în care ameninţările sînt reale“, spune el.
Unul dintre siturile Natura 2000 expuse degradării îl reprezintă aninişurile de pe Tărlung. Stăncioiu a găsit cioturi de copaci tăiaţi ilegal, apă şi teren poluat cu deşeuri lăsate de turiştii de week-end, urmele vetrelor improvizate. Tot prin acest sit Natura 2000, trec linii de curent electric sub care, pentru evitarea accidentelor, au fost defrişate porţiuni mari de pădure. Există şi un drum forestier care străpunge zona de anini albi, reamenjat, ceea ce înseamnă că aceşti copaci au fost deranjaţi de lucrări şi utilaje şi sînt în continuare afectaţi de trecerea maşinilor. Şi animalele au de suferit, practic drumul auto invadîndu-le habitatul.

Noi amenajări în zonele de agrement

Ce e de făcut? „De toţi aceşti factori trebuie să ţinem cont. Pădurea nu se poate regenera în aceste condiţii, intră în stres, iar stresul o slăbeşte. În afară de panourile de avertizare, sînt necesare măsuri de amenajare a spaţiilor de agrement. Braşoveanul trebuie să înceapă să privească altfel pădurea, să-şi spună: «Asta e pădurea mea, trebuie să o ocrotesc!»“, ne îndeamnă specialistul silvic.
Dan Olteanu de la Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt anunţă amenajări importante în această primăvară: „Înainte de Sărbătoarea Junilor, vom monta bănci şi măsuţe noi în zona Pietrelor lui Solomon, pentru ca festivitatea să se desfăşoare în condiţii civilizate“.
Pentru Tîmpa, muntele emblemă al Braşovului, sînt preconizate cîteva măsuri concrete menite să ajute la conservarea naturii şi la îmbunătăţirea turismului: montarea de panouri informative, refacerea traseelor turistice, amplasarea de locuri de popas şi a unui rezervor, refacerea drumului de urcare (pentru cazuri de urgenţă), inventarierea florei şi faunei. „Ne apucăm de treabă imediat ce ne permite vremea“, a promis directorul Regiei Kronstadt. Mai rămîne doar ca şi noi, iubitorii de natură, să o respectăm, menţinînd-o curată.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: