Sistemul educativ e submediocru

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Manuela Negulescu, 14.02.2008

• Elevii se plîng de informaţiile pe care le primesc la şcoală şi de dotările unităţilor de învăţămînt şi nu cred că notele bune îţi asigură succesul în viaţă
• Şi profesorii cred că sistemul educaţional din România este mediocru şi submediocru

Elevii se plîng de informaţiile pe care le primesc la şcoală şi de dotările unităţilor de învăţămînt şi nu cred că notele bune îţi asigură succesul în viaţă, reiese dintr-un sondaj realizat de Metro Media Transilvania pentru Agenţia de Strategii Guvernamentale. Studiul asupra calităţii învăţămîntului românesc a fost realizat în paralel cu dezbaterile asupra legii învăţămîntului iniţiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi a avut ca subiecţi atît elevi din clasele VII-XII din întreaga ţară, cît şi profesori. Concluzia? Calitatea învăţămîntului românesc este motiv de nemulţumire şi pentru şcolari, dar şi pentru profesori, care consideră sistemul educaţional din România mediocru şi submediocru.

Prea multă informaţie

Potrivit cercetării, prima supărare a elevilor este legată de cantitatea de informaţie primită la şcoală. Ei spun că învaţă prea mult, iar o parte dintre informaţii nu le sînt de niciun folos mai tîrziu în viaţă ori sînt greu de înţeles. Copiii se plîng şi de faptul că petrec prea mult timp la şcoală. Elevii de gimnaziu stau la cursuri între 26 şi 30 de ore pe săptămînă, iar cei de liceu petrec chiar şi 34 de ore acolo. 30% dintre elevi consideră şcolile nesigure, în timp ce mai mult de 20% dintre ei se plîng de dotarea precară a laboratoarelor şi de calitatea manualelor şcolare. Cele mai apreciate ocupaţii sînt, în opinia elevilor, cele de patron, om de afaceri, manager, medic, sportiv sau vedetă de televiziune. La coada topului se situează cele de economist şi profesor. Peste 30% dintre elevi cred că nu contează ce note obţii pentru a avea succes în viaţă, iar 25% dintre ei spun că au succes doar elevii care obţin note mari numai la materiile care îi interesează.

Cultura, scoasă de pe listă

Activităţile culturale nu se află deloc printre preocupările elevilor, dar nici printre ale profesorilor. Anul trecut, mai mult de două treimi dintre cei 1.164 de tineri intervievaţi nu au mers niciodată la teatru cu familia sau cu profesorii de la clasă. Jumătate dintre elevii chestionaţi nu au mers niciodată la cinematograf şi nici la operă sau filarmonică, în schimb navighează pe internet şi se întîlnesc cu prietenii. Nici profesorii nu stau mai bine la capitolul cultură. Peste 40% dintre dascăli nu merg la cinematograf, iar 17% dintre ei nu frecventează deloc teatrul, opera sau filarmonica. Pe de altă parte, noile tehnologii le sînt folositoare deopotrivă celor două categorii. Utilizarea computerului este deprinsă destul de bine şi foarte bine de peste 80% dintre elevi, dar de doar 74% dintre profesori. Dacă dintre elevi doar 2% nu cunosc deloc calculatorul, 5% dintre profesori au cunoştinţe zero în acest domeniu.

Sistemul educaţional, submediocru

Calitatea învăţămîntului românesc este motiv de nemulţumire şi pentru învăţăcei, dar şi pentru dascăli. Tinerii consideră că cea mai mare problemă cu care se confruntă educaţia este lipsa dotărilor sau calitatea slabă a acestora. Pe de altă parte, profesorii consideră că sistemul educaţional din România este mediocru şi submediocru. Peste o treime dintre cadrele didactice consideră că volumul mare de materie şi programa prea încărcată reprezintă cea mai mare problemă cu care se confruntă învăţămîntul românesc, iar 19% dintre profesori consideră că salariile prea mici sînt principala hibă. Profesorii împărtăşesc aceeaşi credinţă cu elevii în ceea ce priveşte succesul în viaţă. Astfel, 43% dintre profesorii şi elevii intervievaţi sînt convinşi că nu notele mari asigură succesul în viaţă, doar 18% dintre ei spun că rezultatele bune la toate materiile garantează reuşita.

Profesori bine pregătiţi, dar elevii nu înţeleg la ore

Analiza asupra educaţiei relevă că sistemul educativ din România este plin de contradicţii. Deşi, conform studiului, şcolarii cred că dascălii sînt destul de bine pregătiţi, ei simt nevoia să ia lecţii în particular. Aproape o treime dintre şcolari au afirmat că fac meditaţii în particular în medie de două ori pe săptămînă, iar motivul cel mai des invocat este acela de a înţelege mai bine ceea ce se predă la clasă. O situaţie similară se regăseşte şi la nivelul catedrelor. Chiar dacă profesorii pregătesc bine şi foarte bine elevii pentru examenele naţionale, dascălii sînt conştienţi că elevii fac meditaţii şi chiar ei oferă lecţii în particular.

Elevii nu vor să fie profesori

Este cunoscut faptul că o carieră în învăţămînt nu mai reprezintă de mult un ideal pentru tinerii români. Doar 5% dintre subiecţi ar alege cariera de cadru didactic, în timp ce pe primul loc în topul preferinţelor elevilor se găsesc ocupaţiile bănoase de om de afaceri sau manager, alese de 13% dintre tineri. La capătul opus al preferinţelor elevilor se găseşte cariera de om politic şi funcţionar public. În ceea ce priveşte relaţiile şi comportamentul social, mai bine de 40% dintre elevii intervievaţi au recunoscut că au consumat băuturi alcoolice şi aproape o treime au şi fumat. Peste 15% dintre tineri au manifestat chiar un comportament violent, agresînd alţi colegi de şcoală, iar 5% dintre ei au fost al rîndul lor agresaţi, dar de către un profesor. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 887 de profesori şi 1.164 de elevi, iar marja de eroare este, în medie, de +/- 3%.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: