Tăriceanu spune NU „recunoştinţei“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Andrei Paul, 08.02.2008

• Proiectul iniţiat de parlamentarii braşoveni Nicolae Vlad Popa şi Ioan Dumitru Puchianu, după campania susţinută de Monitorul Expres, privind extinderea efectelor Legii recunoştinţei şi asupra foştilor deţinuţi politic şi a novembriştilor braşoveni din 1987 a primit aviz negativ de la Guvern

Guvernul a respins propunerea legislativă intitulată „Lege pentru recunoştinţa faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la căderea regimului comunist“, iniţiată de deputatul PD-L Ioan Dumitru Puchianu şi fostul senator, actual europarlamentar PD-L Nicolae Vlad Popa. Iniţiativa celor doi parlamentari braşoveni a fost depusă la Senat în cursul lunii noiembrie 2007, după o amplă campanie în care Monitorul Expres a arătat modul diferit şi nedrept în care sînt trataţi, din punctul de vedere al recompenselor materiale, foştii deţinuţi politic, membrii Asociaţiei 15 Noiembrie 1987 şi veteranii de război în raport cu „remarcaţii revoluţiei“. În timp ce posesorii de certificat de ,,remarcat“ primesc, în baza noilor certificate de revoluţionar „cu merite deosebite“, sute de milioane de lei vechi retroactiv, iar lunar, cel puţin 13 milioane lei, celelalte categorii au pensii de mizerie în cazul veteranilor de război sau indemnizaţii de 1 milion de lei vechi pentru fiecare an de închisoare comunistă, în cazul foştilor deţinuţi politic sau al membrilor Asociaţiei 15 Noiembrie 1987. Prin această iniţiativă legislativă, parlamentarii braşoveni au propus extinderea tuturor drepturilor prevăzute de Legea nr 341/2004 privind recunoştinţa faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din 1989 şi asupra persoanelor care au participat la revolta populară de la Braşov din 15 noiembrie 1987, dar şi asupra foştilor deţinuţi politic sau persoanelor persecutate politic de dictatura comunistă instaurată în 6 martie 1945.

„Nu sînt fonduri!“

Principalul argument din răspunsul Guvernului către Senat, semnat personal de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, este argumentul economic, şi anume faptul că „fondurile destinate plăţii indemnizaţiilor pentru persoanele persecutate din motive politice şi pentru persoanele care au participat la revolta din Braşov, estimate (potrivit legilor în vigoare, n.r.) pentru anul 2008 la aproximativ 221,9 milioane lei, ar creşte de 6,7 pînă la 12,2 ori, determinînd influenţe financiare situate între 0,29% şi 0,56% din PIB“. Guvernul consideră că iniţiatorii legii nu au propus şi sursa bugetară pentru susţinerea unor astfel de măsuri şi că „majorarea indemnizaţiilor pentru persoanele persecutate din motive politice ar crea un precedent şi pentru persoanele persecutate din motive etnice să exercite presiuni pentru majorarea indemnizaţiilor“, dar şi că „există pericolul ca şi alte categorii de persoane care beneficiază de drepturi reparatorii în baza altor acte normative (în special veteranii de război, n.r) să solicite majorarea drepturilor de care aceştia beneficiază în prezent“.

Speranţe vagi pentru braşovenii din 15 Noiembrie

Singura categorie care va beneficia de o mărire a indemnizaţiei (începînd din anul 2008) sînt persoanele persecutate din motive etnice între 6 martie 1940 şi 6 martie 1945. Iar „mărirea“ va fi la nivelul indemnizaţiilor persoanelor persecutate politic, revenindu-se la o stare de fapt de dinainte de 1999, cînd a fost introdusă o diferenţiere între cele două categorii. Participanţii la revolta din 1987 de la Braşov şi urmaşii acestora au şi ei o speranţă, deoarece primul-ministru susţine că „în cadrul Cancelariei primului-ministru se află în curs de definitivare un act normativ referitor la completarea şi modificarea Legii nr 341/2004 ... în scopul acordării de reparaţii morale şi materiale“ acestei categorii.

„Este clar că se judecă cu jumătăţi de măsură. Normal ar fi ca toată lumea să beneficieze de aceleaşi drepturi. Foştii deţinuţi politic au pornit lupta împotriva comunismului şi ei sînt cei care au suferit cel mai mult. Ar fi bine să se gîndească şi la ei, mai ales că au rămas din ce în ce mai puţini. Ei sînt primii care ar trebui să beneficieze de prevederile unei Legi a recunoştinţei“
Florin Postolachi, preşedintele Asociaţiei „15 Noiembrie 1987“

„Unde a fost Guvernul atunci cînd s-a aprobat Legea recunoştinţei, şi de unde au scos banii pentru impostorii «remarcaţi»? Este o sfidare grosolană la adresa noastră. Să le fie ruşine! E o măgărie ordinară şi n-am destule cuvinte urîte pentru a-i cataloga. Nu ne-am luptat cu comuniştii, din ’50, pentru bani, dar nici nu pot fi de acord ca banii publici să fie daţi, vorba lui Florin Piersic, unor ciocoflenderi care poate nici n-au trecut pe la Revoluţie sau erau chiar de partea cealaltă a baricadei. Tot respectul faţă de urmaşii martirilor sau cei răniţi, însă nu pot fi de acord cu recompensarea celor care nu au păţit nimic, şi cu atît mai mult a impostorilor“
Octav Bjoza, vicepreşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, preşedintele AFDPR Braşov

„E inadmisibil refuzul faţă de această încercare a noastră care dorea recuperarea moralităţii şi a tuturor celor care s-au jertfit şi au suferit pentru căderea comunismului. Procedural, iniţiativa noastră nu va fi blocată, ci va intra în dezbaterea comisiilor parlamentare dar, în orice caz, vom avea o mare opoziţie din partea grupului care sprijină guvernul“
Ioan Dumitru Puchianu, deputat, co-iniţiator al extinderii prevederilor Legii recunoştinţei

„E ruşinos să spui că cei care au participat la revolta din Braşov sau foştii deţinuţi politici care au stat în puşcăriile regimului comunist nu merită recunoştinţă. Este descalificant să spui că influenţa bugetară este de nesuportat. Noi am susţinut o treaptă minimală de plăţi, dar am susţinut şi susţinem că nu sînt două feluri de recunoştinţă sau două categorii de oameni, unii care beneficiază de Legea 341 şi unii de mîna a doua. Nu vrem să le luăm celorlalţi nişte drepturi, dar vrem ca nişte oameni care au participat în egală măsură la răsturnarea regimului comunist să primească din partea statului român aceeaşi recunoştinţă“
Nicolae Vlad Popa, europarlamentar, iniţiatorul extinderii prevederilor Legii recunoştinţei

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!

Articolul anterior

Soluţii pentru turismul braşovean

Articolul urm�tor

Guvernul coşmar