Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție se vor pronunța abia peste șase zile privind emiterea mandatului de arestare preventivă pe 29 de zile, cerută de DIICOT Brașov pe numele lui Cristian Cioacă și respinsă de Curtea de Apel Brașov
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au anunțat ieri, la ora 23.30, că se vor pronunța peste 6 zile dacă polițistul Cristian Cioacă va fi sau nu arestat preventiv. Deși speră că sentința așteptată să fie una corectă și favorabilă, Cioacă dă de înțeles că anchetatorii sînt imparțiali în instrumentarea celor două dosare în care este cercetat.
Sînt persoane care mi-au văzut soția în România și nu au fost audiate în dosar. Nu vor să obțină probe care mi-ar servi mie. De exemplu audierea subcomisarului Breazu, a declarat Cioacă. Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție se vor pronunța în privința recursului făcut de procurorii DIICOT la sentința dată miercuri seara de judecătorul Alexandru Vasiliu de la Curtea de Apel Brașov, cînd acesta a respins propunerea de arestare pe 29 de zile pe numele lui Cioacă și a hakerului ploieștean Marin Adrian Nițu. În dosar mai este cercetat un alt polițist, subcomisarul Marius Sebastian Breazu, ofițer în cadrul Serviciului Judiciar din cadrul IPJ Brașov, despre care procurorii spun că l-a ajutat pe Cioacă să acceseze laptopul Elodiei. Acesta este în prezent plecat într-o misiune ONU, dar a fost rechemat pentru audieri.
Cioacă și Nițu reaudiați de magistrații Înaltei Curți
Cristian Cioacă ajuns, ieri-dimineață, în jurul orei 9.00, la Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind însoțit de către avocatul său, Florentin Sorescu, și de o femeie necunoscută. Dosarul privind recursul DIICOT înaintat împotriva deciziei Curții de Apel Brașov din data de 16 ianuarie, cînd instanța brașoveană a respins cererea de emitere pe numele lui Cristian Cioacă și a hackerului ploieștean Marin Adrian Nițu de mandate de arestare preventivă, avea poziția 55, astfel încît judecarea a avut loc abia seara. Inițial, instanța a luat spre judecare dosarele cu arestați, iar la ora 13.00 ședinta a fost suspendată pentru 30 de minute, ea fiind reluată la ora 13.30. Avocatul Florentin Sorescu le-a declarat jurnaliștilor prezenți că, în legătură cu acuzațiile care îi sînt aduse clientului său, în mod normal, infracțiunea care ar fi valabilă era cea de divulgare a secretului corespondenței, dar doar în cazul în care ar fi fost săvîrșită. Ori, în mod normal, trebuind plîngerea prealabilă a Elodiei, și ea neavînd cum să depună această plîngere, Parchetul a forțat nota și a încercat să meargă pe infracțiuni la sistemele informatice. Această încadrare este ridicolă, susține apărătorul. Cristian Cioacă a intrat în sala de judecată abia în jurul orei 18.30. Parchetul a cerut instanței să-i reaudieze pe polițist și pe hacker, însă avocații s-au opus, deoarece cererea a fost formulată în baza art. 140 (3) din Codul de procedură penală, care privește audierea arestaților, ceea ce, în acest caz, nu se impunea. Cu toate acestea, magistrații Înaltei Curți au decis că audierea este necesară.
Probele prezentate de DIICOT Curții de Apel Brașov
În 15 ianuarie, DIICOT Brașov a început urmărirea penală față de Cristian Cioacă, ofițer IPJ Brașov, și Marian Niță, pentru instigare fără drept la sistemele informatice, instigare la restricționare fără drept a accesului la date informatice și instigare la transferul neautorizat de date informatice, respectiv accesarea fără drept la sisteme, restricționare fără drept a accesului la date informatice și transferul neautorizat de date informatice. Dacă în cazul lui Nițu s-a reținut că a comis o infracțiune care se pedepsește cu detenție și că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol social, la Cioacă, pe lîngă pericolul social, s-a reținut și faptul că a săvîrșit o altă faptă cu intenție. DIICOT a arătat că Cioacă, fiind ofițer de poliție, cunoștea faptul că nu poate intra fără acordul unei persoane să acceseze fraudulos mijloacele de informare. Pe de altă parte, Nițu știa situația în care se afla Cioacă și a dat curs cererii acestuia, contra unei sume de bani, pentru a intra pentru a doua oară pe adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu, date care au fost făcute public, date posturilor de televiziune.
De ce i-a scos cătușele lui Cioacă Curtea de Apel Brașov
În motivarea Curții de Apel Brașov, la hotărîrea de a respinge cercetarea în stare de arest a polițistului Cristian Cioacă, se arată faptul că Cristian Cioacă l-a plătit pe Adrian Nițu cu suma de 3.000 de USD, echivalentul a 8.000 de lei, pentru a accesa nelegal adresa de e-mail a Elodiei, dar instanța brașoveană a apreciat că acest demers s-a înscris în acțiunea lui Cioacă de căutare a soției dispărute, nefiind ilegală divulgarea secretului corespondenței. Judecătorul Alexandru Vasiliu, președintele completului de judecată de la Curtea de Apel Brașov, consemnează faptul că inculpatul Cioacă Constantin Cristian l-ar fi instigat pe ofițerul de poliție judiciară de la IPJ Brașov, Marius Sebastian Breazu (finul de cununie al Elodiei) la data de 2 septembrie 2007, să acceseze fără drept sistemul informatic (laptop) al Elodiei Ghinescu, soția lui Cioacă, prin utilizarea frauduloasă a sistemului de parolare, obținînd date informatice, respectiv conținutul mesajelor aflate pe adresa ishalo2000@yahoo.com, computerul fiind destinat exclusiv utilizării profesionale, ca avocat. Datele au fost transferate pe un memory-stick în care au fost stocate, iar apoi au fost transferate în adresa de e-mail a surorii inculpatului Cioacă. S-a mai reținut că, după utilizare, învinuitul Breazu ar fi pus o nouă parolă de acces la căsuța de corespondență electronică.
Cioacă nu l-a cunoscut pe haker
Nițu nu l-a cunoscut personal pe Cioacă, pînă la audierea și reținerea lor, convorbirile dintrei ei fiind doar telefonice, arată judecătorul Alexandru Vasiliu. La dosar nu există date din care să rezulte că inculpatul ar fi încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea vreunui martor, ori prin distrugerea sau alterarea mijloacelor materiale de probă. Sistemele informatice ale soților Cioacă și Ghinescu au fost ridicate de organul de urmărire penală și nu s-a constatat că ar fi fost distruse, șterse sau modificate date din computere, care să fie relevante și să constituie mijloace materiale de probă în instrumentarea prezentei cauze sau a aceleia care are ca obiect presupusa infracțiune de omor calificat de care este acuzat inculpatul Cioacă. Nici nu s-au prezentat în concret astfel de aspecte, mai spune magistratul.
Lăsarea în libertate a lui Cioacă nu constituie pericol public
Curtea invocă faptul că în conjunctura creată de dispariția soției inculpatului Cioacă și în împrejurările în care inculpații au săvîrșit faptele, dată fiind legătura indiscutabilă dintre demersurile întreprinse și preocuparea firească și legitimă, cel puțin pînă în acest moment, de lămurire a situației Elodiei Ghinescu, nu se poate susține și nu sînt probe care să demonstreze că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, adăugînd că acest pericol trebuie demonstrat printr-o reprezentare concretă a unor elemente de fapt care îl susțin. Afirmația Parchetului, că inculpații ar fi acționat tocmai cu scopul de a zădărnici cercetările legate de presupusa ucidere a Elodiei Ghinescu, nu are niciun fel de susținere și este chiar contrazisă de starea de fapt, se mai arată în motivarea completului de judecată. S-au efectuat cercetări pînă în prezent cu inculpații în stare de libertate, fără ca buna desfășurare a procesului penal să fie afectată de lăsarea în libertate a inculpaților care au răspuns la toate solicitările. Datele personale care caracterizează pe inculpați nu pledează pentru necesitatea măsurii arestării preventive, în condițiile în care inculpatul Nițu nu are antecedente penale și este constant în declarații, iar inculpatului Cioacă îi sînt aduse acuzații care nu au fost confirmate în mod legal pînă în prezent, se mai arată în motivarea judecătorului.
Hakerul a primit asigurări de la OTV că face ceva legal
De asemenea, s-a mai susținut că, la 24 septembrie 2007, inculpatul Cioacă Constantin Cristian ar fi intrat în legătură cu Marin Adrian Nițu, prin intermediul postului de televiziune OTV, iar la îndemnurile lui Cioacă, Nițu a accesat, fără drept, adresa de e-mail ,,babyelodia@gmail.com din care datele informatice au fost transferate la adresa de e-mail a surorii lui Cioacă, a unei alte persoane și la postul de televiziune OTV. Pentru această activitate a primit de la inculpatul Cioacă suma de 3.000 de dolari - 8.000 lei - în contul prietenei inculpatului Nițu, se arată în motivarea Curții de Apel Brașov, privind respingerea cererii de arestare a lui Cioacă și Nițu, transmisă, joi, instanței supreme. Din păcate, mediatizarea excesivă a așa-numitului «Caz Elodia» a dat naștere unui șir nesfîrșit de emisiuni televizate la care au fost invitate tot felul de persoane să-și spună părerea și să contribuie - dacă o asemenea cale poate fi luată în seamă din punct de vedere judiciar - într-un fel sau altul la elucidarea cazului. A fost atras un număr destul de mare de curioși, printre care și învinuitul Nițu, care a avut senzația că a identificat pe un site o poză care putea fi a celei dispărute și astfel va avea o contribuție la rezolvarea cazului. O asemenea practică discutabilă, prin care persoane complet neavizate au fost atrase în emisiune, a făcut ca inculpatul Nițu, la propunerea angajaților OTV, să ia legătură cu inculpatul Cioacă și, la cererea acestuia să identifice existența unei alte adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu, în sistemul Gmail, se arată în motivare. Mai mult, instanța consemnează că Nițu a susținut că a primit asigurări de la postul de televiziune OTV că demersul său este legal.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
