Parcă după principiul fetei mari care se grăbește la măritat, anunțul făcut aseară de Emil Boc și Theodor Stolojan, privind demararea procedurilor de înființare a noului Partid Democrat Liberal, nu știu cui slujește în acest moment. Ce cîștigă PD? Cîteva procente - întrucît, în astfel de situații, procentele patidelor angrenate într-o nouă construcție nu se adună pur și simplu. Există întotdeauna și unii nemulțumiți care nu se mai regăsesc în ea și care decid să caute altceva. Ce cîștigă PLD? Forță, reprezentare și structuri funcționale, în primul rînd. Cîștigă totodată și posibilitatea de a fi ronțăiți și ingurgitați de mai experimentații lor aliați pediști, care nu vor fi extrem de încîntați să le ofere prea multe poziții în structurile viitorului partid. Dacă acest anunț ar fi avut loc după alegerile locale, PLD ar fi putut aduce probabil în căsătoria politică un procent de 10-14%, cu care ar fi putut negocia și obține mai mult. Ceva în plus față de copreședinția sau candidatura la funcția de premier a lui Stolojan. Asta, în cazul în care în negocierea purtată nu s-a obținut cumva o paritate mulțumitoare. Altfel riscă să rămînă cel mult cu particula liberal din denumirea nouă a partidului. Și cam atît.
Prin anunțul de ieri, singurii care se pot declara fericiți cred că sînt peneliștii, scăpați momentan de sub o presiune suplimentară: aceea de a-și vedea activiștii dezertînd spre PLD, în urma succesului acestora înregistrat la europarlamentare. Asta, în cazul în care nu realizează că, pe modelul românesc, s-ar putea ca o sumedenie de primari și aleși locali să urmeze marele partid format, abandonîndu-i pe cei care au scos un scor de trei ori mai mic decît ei.
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
