„A fost cea mai grea zi“

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Roxana STOICA, 28.09.2007

* „Nu mai am putere nici să plîng, nu mai am putere nici să lupt. Mă rog doar ca bunului Dumnezeu să-i fie milă de noi“, spune Emilia Ghinescu, mama avocatei dispărute acum o lună *

Ziua de ieri, în care Elodia Ghinescu, avocata dispărută de aproape o lună, ar fi împlinit 39 de ani, a adus multă durere în sufletul mamei ei, a rudelor şi prietenilor. Mama Elodiei, care a trăit pînă acum cu speranţa unei minuni care să-i aducă un semn de la fiica sa, a suferit cel mai mult, înţelegînd, cu fiecare oră mistuită, că toate speranţele ei s-au năruit ca un castel de nisip. A rămas doar gîndul de coşmar că fiica ei nu mai este printre cei vii. Peste două zile se împlineşte o lună de cînd nimeni nu-i poate spune că a mai văzut-o pe Elodia. De cînd nimeni nu-i poate spune nici măcar dacă fiica ei e moartă, ca să poată aprinde o lumină creştinească.
Sfîşietor pentru Emilia Ghinescu este şi faptul că nu-şi poate strînge la piept nici măcar nepoţelul, după ce ginerele ei a decis să ţină băieţelul departe de ea exact din ziua în care el spune că Elodia ar fi dispărut . „Nu mai am putere nici să plîng, nu mai am putere nici să lupt. Mă rog doar ca bunului Dumnezeu să-i fie milă de noi“, mai spune mama Elodiei.

Probe noi?

De cîteva zile şi ancheta procurorilor pare să bată pasul pe loc. Căutările au continuat şi ieri, de data aceasta în zona împădurită de lîngă Avicola, din localitatea Cristian, şi în zona Institutului Cartofului, precum şi într-o zonă mlăştinoasă, dar n-a fost găsită încă nicio urmă palpabilă care să confirme ipoteza crimei. Totuşi, spun surse apropiate anchetatorilor, cîteva rămăşiţe de haine scoase din apă, şi care păreau suspecte pentru că aveau pete de sînge, au fost trimise la laborator pentru compararea profilului ADN cu cel al avocatei dispărute.

Zeci de telefoane

Familia Ghinescu a aşteptat cu sufletul la gură ziua de ieri. Aveau speranţa, că poate o minune dumnezeiască o va aduce pe fiica lor acasă sau va trimite măcar un semn că Elodia trăieşte. Dar ziua a trecut, iar durerea în suflet a părinţilor avocatei a rămas. „Chiar dacă sîntem aproape siguri că fiicei noastre i s-a întîmplat ceva rău, în sufletul nostru, ca orice părinţi, speram într-o minume“. Telefoanele Elodiei au rămas şi ieri tăcute. În schimb, acasă la Rîşnov, la părinţi, telefonul familiei Ghinescu a sunat de zeci de ori. De cîteva ori erau prieteni mai vechi şi de departe ai Elodiei care nu aflaseră încă despre nenorocire şi voiau să-i spună „La mulţi ani!“. Mama Elodiei a fost nevoită să spune astfel de cîteva ori cumplita poveste. „Au sunat însă şi mulţi oameni, pe unii îi cunoşteam, pe alţii nu, care voiau să ne încurajeze şi să ne spună să nu ne pierdem speranţele“, mai spune Emilia Ghinescu.

„Somnul şi liniştea noastră au dispărut odată cu fiica noastră“

„A fost o zi grea, cea mai grea zi de la dispariţia fiicei noastre. Toate au fost cumplite, dar ieri durerea a fost parcă şi mai greu de suportat. Oricum, somnul şi liniştea noastră au dispărut odată cu fiica noastră. Fericirea noastră s-a dus odată cu ea. Nimic nu mai poate fi ca înainte. Totul părea perfect. Eram fericiţi şi noi pentru că noi credeam că şi Elodia e fericită. Avea un băieţel minunat, iar noi ne închipuiam că are şi un soţ bun şi sînt o familie fericită. Se pare că totul era doar o aparenţă. Şi că de fapt, Elodia strînsese multă durere în sufletul ei din cauza soţului. Dar nu spunea nimănui. Mai ales nouă nu voia, săraca, să ne spună ceva ce ne-ar fi necăjit. Din păcate, eu, mama ei, şi apropiaţii ei, nu am reuşit să ne dăm seama de toate mai înainte. Poate că i-am fi dat un sfat. Poate că şi-ar fi luat inima în dinţi să-l părăsească pe soţul ei, dacă nu se mai înţelegeau, şi acum ar fi fost în viaţă. Cine ştie, cine ştie, Doamne, cine să mai ştie. De ce anchetatorii nu reuşesc să găsească adevărul despre fiica noastră? Oare cît o să mai dureze?“, se întreabă sfîşiată de durere Emilia Ghinescu. Ieri, telefoanele poliţistului Cristian Cioacă au rămas închise. Se pare, că el s-a aflat toată ziua la Piteşti, la părinţii lui.

Căutările continuă

La Braşov, anchetatorii continuă să adune probe pentru a susţine ipoteza crimei, deja conturată în dosarul în care principalul suspect rămîne soţul avocatei. Printre indiciile care au conturat de la bun început această ipoteză sînt urmele de sînge găsite de procurori în apartamentul unde locuia avocata împreună cu soţul şi copilul, urmele de sînge din autoturismul condus doar de soţul ei, şi mai ales urmele de sînge de pe tocul pistolului de serviciu al poliţistului Cristian Cioacă. Pînă la găsirea cadavrului însă, anchetatorilor le va fi greu să trimită dosarul în instanţa de judecată. Tocmai de aceea, peste 60 de jandarmi, pompieri şi criminalişti au scotocit şi ieri zonele învecinate Braşovului.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: