* Elena Vlase, mama lui Nicușor Vlase, unul dintre tinerii uciși la Revoluție, se judecă de zece ani cu avocatul Nicolae Brebenel pentru casa pe care a cumpărat-o de la RIAL l De ani buni, alte zeci de familii care au cumpărat case cu acte în regulă de la RIAL s-au trezit peste noapte cu notificări ale unor așa-ziși urmași de foști proprietari
De ani buni, zeci și zeci de familii care au cumpărat cu acte în regulă de la RIAL casele în care locuiau s-au trezit peste noapte cu notificări ale unor urmași de proprietari, uneori cetățeni ai unor țări străine, care revendicau imobilele ca moștenitori de drept. De multe ori, urmașii nici nu se agită să revendice casele, ci acceptă să fie reprezentanți de persoane care să le apere interesele și să le ofere un procent avantajos din afacerea cu casa, după cîștigarea procesului. Printr-o astfel de încercare trec, pentru a doua oară, soții Elena și Nicolae Vlase, părinții eroului-martir Nicușor Vlase, împușcat în condiții încă misterioase în decembrie 1989, la Brașov.
Casă la schimb
Soții Vlase se judecă de ani buni, după ce casa în care locuiesc legal a fost revendicată de urmașii unui fost proprietar apărut din senin. Urmașii sînt reprezentați de avocatul Mihai Brebenel, care a pledat în mai multe cauze asemănătoare. Casa în care stăm a fost de fapt un schimb. Am cedat apartamentul în care stăteam, pentru un spațiu cu chirie la RIAL. Nu am mai putut suporta gîndul că fiul nostru nu mai este într-o casă în care am trăit împreună, spune Elena Vlase. Soții Vlase au amenajat noua locuință, care era aproape o ruină cînd s-au mutat, și au plătit chirie către RIAL. Apoi, potrivit legii, au avut posibilitatea să o cumpere, ca și chiriași titulari de contract. Pe 22 ianuarie, am cumpărat casa, cu teren, anexe și dependințe, așa cum scrie în contract. Am cumpărat-o în 1997, după ce comisia județeană de aplicare a Legii 112/1995 ne-a confirmat că nu există nicio notificare de retrocedare a acestei case, a precizat Elena Vlase. Actele au fost încheiate, iar casa de la numărul 49, Strada de Mijloc, a fost cumpărată cu acte în regulă. În aceeași curte, sînt mai multe locuințe.
Proces cu nepotrivire de numere topo
În 1999, Mihai Brebenel, ca reprezentant al urmașilor fostului proprietar, a depus cerere de revendicare a tuturor clădirilor și terenurilor din curtea respectivă. Sau cel puțin așa pretinde el, deoarece cererea de revendicare este pentru imobilele și terenul de pe Strada de Mijloc nr. 61, nicidecum pentru casa familiei Vlase, din Strada de Mijloc 49. Ca de prea multe ori în acest fel de cazuri, instanța pare să fi băgat de seamă că nici numărul casei, nici măcare numerele topo nu corespund cu situația reală, revendicarea cerută prin avocatul Brebenel privind de fapt un alt teren, cu alte imobile. De fapt, terenul și clădirile revendicate de urmașii familiei Binder, sînt trecute în Cartea Funciară 9.449 cu număr top 755, iar aceste date nu corespund deloc cu CF 12157, numere top 746/2 și 747/2, cum era intabulată de fapt proprietatea familiei Vlase. În plus, actul notarial prin care avocatul Brebenel dovedește că ar fi reprezentantul urmașilor proprietarilor este o copie autentificată de un notar, care prezintă ștersături și poate fi pus ușor sub semnul îndoielii, explică familia Vlase. La repetatele cereri în instanță, Brebenel nu a prezentat nici pînă acum originalul, mai spune Elena Vlase. Instanța nu a băgat de seamă aceste inadvertențe. Iar procesul s-a derulat, toate instanțele dînd însă cîștig de cauză familiei Vlase și celorlalți foști chiriași din curte, care, la rîndul lor, au cumpărat și și-au și intabulat proprietățile.
Reclamantul
e nehotărît
În prima fază a procesului care a ajuns pînă la Curtea de Apel, Brebenel și așa-zișii urmași ai foștilor proprietari au cerut anularea contractelor de vînzare-cumpărare ale actualilor proprietari - pe motiv că aceștia au cumpărat cu rea-voință locuințele și terenul. Și au cerut restituirea în natură a imobilelor și terenului. În anul 2002 însă, avocatul Brebenel revine cu o notificare, de data asta cererea de revendicare fiind pe numerele top de pe terenul ocupat de Vlase și vecinii săi. Urmașii au cerut restituirea în natură doar a construcțiilor și terenurilor care nu au fost deja vîndute către proprietari, și despăgubiri pentru cele vîndute. Estimarea prezentată de avocatul Brebenel era de 7 miliarde lei vechi, la valoarea din 2002. Totuși, procesul s-a încheiat definitiv și irevocabil, dînd cîștig de cauză actualilor proprietari, printre care și familia Vlase. În 2005 însă, Brebenel, ca reprezentant al descendenților familiei Binder, a repus dosarul pe rolul instanței, de această dată pe Legea 10, cerînd două expertize pentru identificarea exactă a construcțiilor și a terenului și restituirea în natură a tuturor acestor proprietăți. Iar familia Vlase s-a văzut din nou tîrîtă în tribunale. După nenumărate amînări, familia Vlase a reușit strămutarea procesului într-o altă localitate. Și așteaptă acum un nou termen în procesul în care trebuie să-și apere din nou casa.
Avocatul Brebenel revendică
și ce nu există
Povestea soților Vlase nu se referă doar la casa pentru care sînt tîrîți prin tribunale, ci și la terenul arabil la care au dreptul potrivit legii, și pe care încă nu l-au primit, și la spațiul din curte în care ar fi vrut să amenajeze un cabinet de optică medicală, obținut într-o anexă insalubră a casei și pe care nici acum nu l-au putut intabula sau cumpăra. Cu toate că această anexă nu există în cartea funciară, din cauza mai multor încurcături cu autoritățile și experții topo, care frizează absurdul, la ultima notificare, avocatul Brebenel a revendicat însă această anexă, în numele clienților săi. De fapt era o magazie insalubră, în care am investit o grămadă ca s-o transformăm în cabinet. Acum nici clădirea nu e intabulată, nici cabinetul nu mai e. După ce se termină procesul cu casa, trebuie să dăm în judecată autoritățile pentru rectificarea Cărții Funciare. Primăria și RIAL ne-au sprijinit în procesul cu Brebenel, dar nu putem face nimic pînă nu se termină acest proces, spune Elena Vlase.
M-am săturat să fie tîrîtă în tribunale memoria fiului meu. Eu de-aici nu mă mut. Iar dacă mă mut, mă mut la cimitir, la mormîntul fiului meu. Vreau, ca părinte de erou-martir, să fie date publicității listele cu absolut toate spațiile comerciale și terenurile acordate tuturor participanților la Revoluție. Domnul avocat Brebenel are certificat de revoluționar, la fel și alte persoane importante din oraș. Sînt curioasă, ei unde au primit terenuri, și de ce pentru noi, urmașii eroilor, nu se găsește niciodată o soluție?
Elena Vlase
Mafia revendicărilor
* Zeci de familii care au cumpărat case cu acte în regulă de la RIAL se judecă la Brașov cu urmași de proprietari, iviți peste noapte, care revendică imobilele ca moștenitori de drept. De regulă, persoanele respective nici nu se arată, ci acceptă să fie reprezentanți de persoane care să le apere interesele și să le ofere un procent avantajos din afacerea cu casa, după cîștigarea procesului. Această procedură, des acuzată, dar niciodată dovedită în urma vreunei anchete oficiale, vorbește depre o metodă bine pusă la punct. Un fel de mafie a caselor revendicate cu ajutorul unor recuperatori profesioniști. Cum se derulează această metodă? Recuperatorul află din surse sigure istoricul unei case. Dacă este depistată și o rudă de spița a opta, care n-a călcat în viața lui în România, dar care are o legătură oricît de firavă, poate chiar numai de nume, cu fostul proprietar plecat din țară, succesul afacerii este garantat. De obicei, recuperatorul contactează urmașul din afara țării și îl pune în temă. Îi explică că este posibil să moștenească un imobil în România și că, el, recuperatorul, nu are nevoie decît de o procură ca să devină reprezentantul moștenitorului în țară. În cazul în care procesul este cîștigat, casa este vîndută, tot prin grija recuperatorului, iar moștenitorul, își primește, acasă, cota parte din afacere. Mai puțin desigur, cheltuielile și comisionul recuperatorului. De regulă, recuperatorul are bine puse la punct pîrghiile juridice din sistem în țară, iar în 90% din cazuri cîștigă imobilul în instanță. Victimele cheltuiesc bani grei în procese, dar, de cele mai multe ori, se trezesc în stradă, deși au cumpărat cu acte în regulă locuințele. Puțini sînt cei care au puterea financiară să lupte pînă la capăt și să suporte și cercetări pe cont propriu pentru a-și dovedi dreptatea.
Fostul colonel Brebenel
* În primăvara anului 1997, între capii instituției Poliției Brașov a izbucnit un scandal de proporții. Acuzații reciproce, care au dus în final la căderea a cîteva capete. După 10 luni de anchetă, fost șef al Serviciului pentru Combaterea Crimei Organizate din IJP Brașov, Mihai Brebenel a fost trecut în rezervă sub acuzația de încălcare a onoarei de polițist. Decizia a fost luată de Consiliul de Judecată al Ministerului de Interne, care a ajuns la concluzia că Brebenel a strîns averi foarte mari prin mijloace oneroase. Acuzat, de mulți dintre colegi săi, Brebenel s-a lansat, la rîndul său, în acuzații grave la adresa șefilor Poliției brașovene. Atunci, și-a pierdut postul și adjunctul comandantului acelei vremi, colonelul Ioan Ghitta, fost șef al Serviciului Ordine Publică din IJP. Acesta a fost acuzat că a ajutat la obținerea unui pașaport fals pe numele unui infractor dat în urmărire generală, pașaport cu ajutorul căruia infractorul a și reușit să părăsească România. Infractorul cu pricina nu era însă un hoț oarecare. El era căutat tocmai pentru că spărsese locuința fostului colonel Mihai Brebenel. Care acuza la vremea respectivă că spargerea din casa lui n-a fost întîmplătoare, ci a avut drept scop tocmai dezvăluirea averii pe care o deține. După ce a părăsit Poliția, fostul colonel Mihai Brebenel s-a angajat jurist la RIAL. Post pe care l-a părăsit apoi în 1999, pentru a intra în avocatură. În ultimii ani, avocatul Brebenel a reprezentat în instanță mai multe cazuri în care urmași apăruți tîrziu au revendicat case RIAL care au fost vîndute fără probleme chiriașilor-locatari.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!
Cotidianul omului sïżœnïżœtos
