* La solicitarea DNA Braºov, în urma cercetãrilor din Dosarul creditelor -
suveicã descoperite la sucursala braºoveanã a unei bãnci, zeci de firme braºovene vor fi verificate de organele fiscale
La solicitarea DNA Braºov, în urma cercetãrilor din Dosarul creditelor-suveicã descoperite la sucursala braºoveanã a bãncii Romexterra, zeci de firme braºovene vor fi verificate de organele fiscale. Controalele vor viza întreaga activitate desfãºuratã de firme de la înfiinþare ºi pînã în prezent, anchetatorii încercînd sã stabileascã dacã în cadrul sutelor de operaþiuni financiare desfãºurate de aceste societãþi comerciale în sucursala braºoveanã a bãncii Romexterra au fost comise fapte de corupþie.
Dosar voluminos
Controalele la firmele vizate au început de sãptãmîna trecutã. Organele fiscale vor verifica toatã activitatea pe care au desfãºurat-o firmele respective de la înfiinþare ºi pînã în prezent, modul în care acestea au înregistrat în contabilitate operaþiunile financiare ºi dacã ºirul de credite de care au beneficiat implicã ºi fapte de corupþie. Procurorii DNA susþin cã, la finalizare, dosarul va fi impresionat, þinînd cont atît de sumele vehiculate în tranzacþii cît ºi de volumul de documentaþie. Anchetatorii sperã ca în perioada imediat urmãtoare sã primeascã de la BNR rezultatele controlului de amploare pe care ºi banca centralã l-a fãcut, la începutul acestui an, la sucursala braºoveanã a bãncii Romexterra.
Cercetãri ºi plîngeri la DIICOT Braºov
Cercetãrile în Dosarul creditelor au fost demarate la începutul acestui an, cînd anchetatorii DNA Braºov s-au autosesizat cu privire la eventuale fapte de corupþie comise la sucursala braºoveanã a bãncii Romexterra. Astfel, la numai cîteva zile dupã ce au dispus reþinerea fostului deputat PSD, Dorin Lazãr Maior, ºi a partenerului sãu de afaceri, Ovidiu Tition, sub acuzaþia comiterii infracþiunii de ºantaj asupra a doi oameni de afaceri, altercaþie legatã tot de derularea creditelor, procurorii au decis sã verifice modul în care au fost acordate creditele de cãtre sucursala braºoveanã a bãncii, dar ºi dacã banca a fost sau nu prejudiciatã în vreun fel, în urma derulãrii a sute de operaþiuni financiare suspecte. La scurt timp dupã înregistrarea acestui dosar pe rolul DNA Braºov, cîteva societãþi comerciale implicate în circuitul financiar de la Romexterra, au depus mai multe plîngeri penale la DIICOT Braºov. Firmele sesizau mai multe nereguli comise în respectiva bancã, reclamînd ºi comiterea infracþiunilor de spãlare de bani, constituire de grup infracþional, acordare de credite cu nerespectarea Legii bancare, abuz în serviciu în dauna avutului public, înºelãciune ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. Cum însã între timp anchetatorii DNA Braºov demaraserã cercetãrile privind activitatea bancarã în respectiva instituþie, toate plîngerile penale au fost declinate pe masa procurorilor anticorupþie.
Credite pe bandã circularã
Cu cîteva luni înainte de declanºarea scandalului în urma cãruia au fost arestaþi Maior ºi Tition, la sucursala braºoveanã a bãncii Romexterra se acordau zeci de credite unor societãþi comerciale, care fie nu aveau documentaþia completã prevãzutã de normele bancare la acordarea de credite, fie nu puteau garanta cu nimic împrumuturile. Operaþiunile au fost favorizate de fostul director adjunct al sucursalei, Mihai Rãzvan Maþepiuc, care ulterior a recunoscut în faþa magistraþilor cã a acordat credite fãrã sã respecte normele de creditare ale bãncii. Fãrã a avea acordul conducerii centrale, fostul director a micºorat ºi perioada de rambursare a creditelor, apreciind astfel cã prin manevra sa încerca doar salvarea firmelor implicate în circuitul financiar de la decapitalizare ºi ulterior, de la faliment. În opinia lui Maþepiuc, societãþile care accesau credite, de la unitatea bancarã pe care o conducea, riscau sã aibã probleme financiare din cauza comisioanelor, a costurilor ºi a dobînzilor practicate de bancã. Iniþiativa personalã a fostului director nu a rãmas însã mult timp neobservatã de conducerea centralã a bãncii. Aceasta a dispus închiderea tuturor creditelor acordate ilegal. Pentru a rezolva problema, Maþepiuc a gãsit din nou o metodã originalã. Toþi administratorii societãþilor care beneficiaserã de credite ilegale trebuiau sã acceseze noi împrumuturi, de aceastã datã cu respectarea normelor bancare. Cu banii obþinuþi din noile credite urmau sã închidã toate împrumuturile vechi, care atrãseserã atenþia conducerii centrale a bãncii.
Jocul banilor
Oamenii legii susþin cã în sucursala braºoveanã a bãncii se practica sistemul ajutorului reciproc între firmele beneficiare de credite. Astfel, cu ºtiinþa conducerii sucursalei braºovene a bãncii, în situaþia în care una dintre societãþile comerciale nu-ºi putea achita la timp creditul contractat, altã firmã îi sãrea în ajutor, chiar directorul Maþepiuc consiliind aceste „forme de sprijin“. Firma de sprijin lua în numele sãu un împrumut, dar banii obþinuþi ajungeau în conturile firmei cu probleme. Dupã ce firma aflatã în dificultate financiarã reuºea sã-ºi achite datoria, contracta un nou credit, din care îºi plãtea datoria faþã de societatea care îi oferise ajutorul. Inclusiv toate costurile, comisioanele ºi dobînzile percepute de bancã.
Conturi bune de rulat credite fictive în noapte
În luna noiembrie a anului trecut, cînd s-a încercat închiderea tuturor creditelor acordate ilegal, prin contractarea unor noi împrumuturi, pe baze legale, mai multe societãþi comerciale au avut parte de surprize. Astfel, cîþiva administratori care de-a lungul timpului beneficiaserã de credite bancare, au aflat cã pe numele societãþilor administrate de ei sînt contractate alte zeci de împrumuturi, în valoare de cîteva miliarde de ROL, de care habar nu aveau. În realitate, sumele cu care firmele acestora figurau ca debitoare, au fost doar rulate prin conturile societãþilor, banii ajungînd la alte firme. Fãrã a avea un dosar de credit, fãrã acordul scris ºi fãrã a beneficia efectiv de bani, reprezentanþii acestor firme s-au trezit datori cu zeci de miliarde de ROL, care se adãugau altor sute de milioane reprezentînd comisioanele ºi dobînzile bancare. În extrasele de cont ale acestor firme, sumele de bani obþinute în urma acestor credite fictive apar ca fiind acordate la ore tîrzii din noapte, cînd practic, banca era închisã. Mai mult, banii stãteau în conturile respective doar cîteva minute, dupã care erau rulate în conturile altor societãþi. Potrivit legislaþiei financiare, neachitarea creditelor bancare de cãtre orice persoanã juridicã sau fizicã implicã grave probleme. Persoana în cauzã este introdusã în Centrala Incidenþelor de Plãþi (CIP) situaþie în care nu mai poate beneficia de nici- un credit, riscînd blocajul activitãþilor financiare ºi falimentul. Pentru a evita acest lucru, mai multe societãþi au început sã achite ºi creditele de care nu beneficiaserã efectiv, în paralel purtînd negocieri cu conducerea bãncii, pentru stingerea datoriilor pe care nu le fãcuserã ºi în realitate.
Suma banilor
Cîþiva oameni de afaceri braºoveni au recunoscut deja în faþa magistraþilor cã o parte din banii care le intraserã în cont, în perioada în care se derulau credite pe bandã rulantã, nu sînt ai lor. Mai mult, banii au fost returnaþi firmelor care figurau ca debitoare. Au existat ºi situaþii în care firmele care se treziserã peste noapte cu credite fictive, au primit solicitãri din partea bãncii, pentru a aduce probe ºi documente justificative care sã dovedeascã modul în care „conturile au fost creditate“. Sucursala braºoveanã a recunoscut, în cadrul unor negocieri purtate cu reprezentanþii juridici ai unor societãþi, cã au fost fãcute „rulaje de sume prin cont“, acum fãcîndu-se „cercetãri interne pentru lãmurirea tuturor aspectelor legate de creditele acordate în cursul anului 2006“. O parte dintre administratorii firmelor care s-au trezit cã trebuie sã plãteascã credite de care nu au beneficiat efectiv au fomulat plîngeri penale, dar continuã sã achite datoriile fictive, pentru a nu intra în în Centrala Incidenþelor de Plãþi. Alþii, pentru a-ºi recupera sumele pe care le achitã de cîteva luni, ºi pentru a închide creditele cu care s-au trezit restanþi, intenþioneazã sã acþioneze banca în judecatã, susþinînd cã un proces penal ar bloca acþiunea civilã în legãturã cu incidenþa plãþilor.
„Existã pe rolul Serviciului Teritorial Braºov un dosar penal în care se cerceteazã împrejurãrile în care au fost acordate ºi utilizate credite de cãtre sucursala braºoveanã a unei bãnci comerciale, mai multor societãþi comerciale. Dosarul a fost constituit la data de 4 ianuarie 2007, ca urmare a sesizãrii din oficiu, ulterior fiind conexate la acest dosar mai multe plîngeri penale formulate de diferite persoane fizice.“
procuror Lidia Sãplãcan, purtãtor de cuvînt al Direcþiei Naþionale Anticorupþie
„Efectuãm cercetãri într-un dosar care se anunþã de amploare. Am adresat organelor fiscale cereri prin care am solicitat verificarea financiarã a tuturor societãþilor comerciale implicate în acest circuit financiar. Vom verifica ºi vom stabili dacã în cauzã au fost sau nu sãvîrºite fapte de corupþie. Apreciem cã, în cîteva sãptãmîni vom avea primele rezultate.“
Horia Valentin ªelaru, procuror
ºef al DNA Braºov
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
