La mîna Parlamentului

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: M.Ex., 25.04.2007

* Printr-o singură ridicare de mînă, coaliţia PSD, PNL, PRM, PC şi UDMR a modificat ieri Legea referendumului şi şi-a luat libertatea de a decide cum vrea, după caz, ce va urma dacă la referendum nu se vor prezenta 9 milioane de alegători

Coaliţia PSD, PNL, PRM, PC şi UDMR şi-a votat ieri dreptul de a decide în locul cetăţenilor cine are voie să fie preşedintele României. Noua majoritate parlamentară a adoptat ieri o hotărîre, inatacabilă la Curtea Constituţională, care completează pur şi simplu Legea referendumului, care este o lege organică, printr-o hotărîre, prin care Parlamentul îşi ia dreptul de a decide cum vrea, după caz, ce va urma dacă referendumul pentru demiterea şefului statului va fi invalidat. Adică, dacă la referendum nu se prezintă la vot 9 milioane de alegători. Aceeaşi hotărîre permite Parlamentului să prelungească perioada în care Traian Băsescu este suspendat, iar preşedinte interimar rămîne Nicolae Văcăroiu. Reprezentanţii PSD, PNL, PC şi PRM au mai anunţat ieri că, în condiţiile în care Băsescu revine la Cotroceni, intenţionează să organizeze „din trei în trei luni“ cîte un referendum pentru demiterea lui Traian Băsescu, chiar dacă demersul este anticonstituţional.

Preşedintele, la mîna Parlamentului

Noua majoritate parlamentară, din care fac parte PSD, PNL, PRM şi PC face tot posibilul pentru a-i face cît mai multe zile fripte preşedintelui Traian Băsescu. După ce au reuşit să-l suspende din funcţie, parlamentarii din aceste partide au mai realizat ieri o lovitură, prin care ar putea prelungi perioada în care preşedintele este suspendat din funcţie. În şedinţa Parlamentului, PSD a propus un amendament - iar senatorii şi deputaţii l-au adotat cu o largă majoritate - prin care referendumul poate să fie repetat.
Parlamentul a mai stabilit, ieri, ca referendumul să aibă loc sîmbătă, 19 mai. Aceasta reprezintă o premieră după 1989 şi ar putea deveni un motiv de absenteism la urne, mai ales în mediul rural, unde sîmbăta este zi lucrătoare.

Parlamentul are ultimul cuvînt

Dacă referendumul de demitere a preşedintelui nu va fi considerat valabil de Curtea Constituţională, Parlamentul şi-a acordat competenţa, printr-o hotărîre, de a decide soarta preşedintelui: rămîne suspendat, se face un nou referendum sau revine în funcţie.
Concret, conform amendamentului aprobat ieri, în cazul în care la referendum nu se prezintă la vot jumătate plus unu din numărul cetăţenilor cu drept de vot, iar Curtea Constituţională stabileşte că acesta este un temei pentru invalidarea referendumului, Parlamentul decide dacă şi în ce condiţii se organizează un nou referendum, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege. Asta înseamnă un termen de 30 de zile şi prelungirea suspendării lui Traian Băsescu. Amendamentul a fost aprobat cu 237 de voturi „pentru“, 19 „împotrivă“ şi 17 abţineri.

Oricare variantă este posibilă

Practic, pentru că acest amendament a fost adoptat, dacă pe 19 mai nu se prezintă cele nouă milioane de cetăţeni pentru ca referendumul să fie considerat valid, Parlamentul poate decide practic orice, fie organizarea unui nou referendum, fie să susţină că preşedintele nu se poate întoarce la Cotroceni pentru că la urne nu au venit suficienţi alegători care să susţină reînvestirea sa. Modalităţile de urmat pentru Parlament într-o asemenea situaţie sînt cu atît mai neclare cu cît amendamentul nu stabileşte clar ce poate şi ce nu poate legislativul într-o asemenea situaţie.

Hotărîre peste Constituţie

Corneliu Liviu Popescu, profesor doctor la Catedra de Drept Constituţional a Universităţii Bucureşti, a declarat că o prevedere care să stipuleze organizarea unui nou referendum în cazul absenteismului este neconstituţională. „În Constituţie se stipulează că se organizează un referendum, nu mai multe“, a declarat Corneliu Liviu Popescu.
Reamintim că în Constituţie este stipulat, la articolul 95, alin. 3, că „Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui“.
Legalitatea acestei hotărîri a Parlamentului a fost contestată şi de senatorul independent Nicolae Vlad Popa. El a susţinut că amendamentul este neconstituţional pentru că încearcă să stabilească, printr-o hotărîre a Parlamentului, prevederi ce nu sînt conţinute de acte juridice superioare ca ierarhie, adică de Constituţie şi de legi.

Violare a democraţiei

Senatorul PD Radu Berceanu a declarat, că Hotărîrea Parlamentului referitoare la referendum nu poate fi contestată la Curtea Constituţională, deşi este o „violare a democraţiei“, şi că nu exclude ca Parlamentul să decidă reluarea referendumului. Radu Berceanu a susţinut că Hotărîrea Parlamentului este „o siluire a democraţiei, o violare a democraţiei, a legilor în vigoare“, iniţiată doar pentru a-l „termina“ pe Traian Băsescu.
„Nu cred că, dacă ai majoritatea, ai neapărat şi dreptatea. Şi nu cred că, dacă ai majoritatea, poţi să faci chiar absolut orice“, s-a revoltat Berceanu. La rîndul său, preşedintele executiv al PLD, senatorul Gheorghe Flutur, a declarat că sub cupola Parlamentului se întîmplă un derapaj fără precedent şi noua majoritate parlamentară poate să hotărască „orice“. „Această nouă majoritate parlamentară poate să hotărască orice şi dacă va fi sau nu un referendum, şi modul în care se desfăşoară campania electorală. După cum merg lucrurile, mă aştept să hotărască şi cine să fie preşedintele“, a declarat Gheorghe Flutur.

Fără cale de apel

Pînă acum, toate interpretările date legii şi Constituţiei, inclusiv de către PSD, arătau că, dacă la referendum se prezintă mai puţin de jumătate plus unul din numărul total de alegători, acesta este declarat nevalid de către Curtea Constituţională, iar preşedintele revine în funcţie. Practic, în hotărîrea de ieri, au fost reluate propunerile din proiectele de modificare a Legii referendumului, propuneri care au fost respinse de Curtea Constituţională.
Hotărîrile Parlamentului sînt singurele acte ale legislativului care nu pot fi contestate la Curtea Constituţională, ceea ce înseamnă că Parlamentul, care a acţionat în acest caz ca într-o republică parlamentară, nu poate fi atacat pe nicio cale.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: