Nu se putea ca noi, românii, sã nu fim ºi noi pe un loc fruntaº la ceva. ªi nici nu ne-am ales mãcar vreunul, ci ne-au pus alþii pe locul doi în Europa în situaþia incidenþei TBC-ului. ªi nu cred cã este de mirare. Într-o þarã în care veniturile majoritãþii cetãþenilor se aflã în jurul sumei de 150-200 de euro, iar preþurile se egalizeazã de la o zi la alta cu cele europene, alimentaþia precarã nu poate decît sã contribuie la rãspîndirea respectivei maladii. Unde fac cei mai mulþi dintre români economie? La mîncarea extrem de scumpã, celelalte neputînd fi ocolite datoritã politicii heblului. Nu plãteºti curentul, îþi trage heblul. Nu plãteºti telefonul, îþi trage heblul. Cablul, gazul sînt guvernate de aceeaºi politicã a heblului, tãiatului sau chiar sãltatul ceasului, în cazul gazului. Neachitarea întreþinerii poate atrage pierderea casei prin executare. ªi tot aºa, exemplele putînd sã continue. În aceste condiþii, nu ºtiu ce bani mai rãmîn dupã achitarea tuturor hangaralelor pentru a putea cumpãra articole de cosmeticã bune ºi mai ales pentru alimente consistente ºi bogate în vitaminele extrem de necesare pentru pãstrarea imunitãþii. E mai ales cazul pensionarilor care nu sînt ajutaþi de copii, deºi statul ar avea aceastã obligaþie. În situaþia lor, numãrul îmbolnãvirilor este extrem de ridicat ºi nu numai de TBC. Medicaþia dijmuitã datoritã costurilor, economia la cãldurã, ba uneori chiar ºi la apã, contribuie fiecare din ele în parte la starea de sãnãtate a populaþiei. Este o realitate cruntã care nu poate fi ascunsã nici prin declaraþii sforãitoare ºi nici prin statistici cosmetizate. Ea poate fi cel mult schimbatã intervenindu-se la cauzã - venitul mult prea mic al celor aflaþi în aceastã situaþie.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
