Cum poþi lovi cu pumnii sau cu picioarele un copil? Cît de dement trebuie sã fii pentru a-þi bate copilul pînã la a-l bãga în spital, ba chiar ºi pe mama sa, cã a îndrãznit sã-i ia apãrarea fiinþei cãreia i-a dat viaþã? Cred cã, pentru aceºti indivizi, legea este mult prea blîndã ºi respectivii ar trebui condamnaþi la cel puþin o bãtaie aplicatã de cineva de 4-5 ori mai mare ca forþã ºi greutate, care sã-i facã sã simtã diferenþa de gabarit pe propriile pleoape sau coaste. Cum se poate apãra un copil? Se poate face cel mult ghem ºi, printre suspine, sã-i cearã bestiei „Nu mai da, tati!“. Grav este faptul cã, de cele mai multe ori, cei agresaþi n-au cum ºi nu ºtiu cui sã-i spunã. La fel ºi consoartele bestiilor cu chip de om. Nu de puþine ori, autoritãþile sînt sesizate de vecini miloºi care n-au cum sã se bage în casa omului ºi sã salveze micile victime. Obligaþi sã îi protejeze, dar legaþi totodatã de mîini de aceeaºi lege în ceea ce priveºte mãsurile pe care le pot lua, reprezentanþii autoritãþii competente reuºesc, de cele mai multe ori, sã rezolve situaþia pe moment. Calvarul este reluat odatã ce micuþii ajung iarãºi acasã. ªi cercul se închide iarãºi.
Copil fiind, am avut ocazia sã o încasez relativ uºor, de destule ori, din simplul motiv cã eram mijlociul care plãtea atît pentru faptele sale, cît ºi pentru cele ale mezinului, care era prea mic, dar ºi ale surorii, care era fata tatii. Mi-am jurat mie, atunci, cã nu voi proceda niciodatã la fel cu copiii mei. Recunosc cã ºi pe mine uneori mã mãnîncã palma, dar îmi aud, de fiecare datã, propriul þipãt: Nu da, tati!
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
