Haină nouă pe bloc vechi

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU » Andrei PAUL, 09.02.2007

* Asociaţiile de proprietari care doresc izolarea termică a blocurilor cu bani puţini au şanse să obţină confort termic dacă îndeplinesc criteriile de selecţie

Din decembrie încoace, pe la blocul de pe Calea Bucureşti nr. 82A, lumea se perindă ca la Mecca. Unii privesc de pe trotuarul de peste drum şi se întreabă cînd a răsărit un bloc nou peste noapte. De fapt, e tot cel vechi, dar arată ca scos din cutie. Zugrăveală proaspătă, geamuri curate, balcoane toate la fel. Şi, în plus, blocul a fost izolat termic, cu zăpadă artificială. Interesaţi de cum s-a putut întîmpla aşa o minune în scurt timp, braşovenii bat la uşile locatarilor şi cer lămuriri, se sfătuiesc cum să facă să aibă şi ei aşa bloc frumos şi călduros. Pentru braşovenii care vor să îmbunătăţească aspectul blocului şi confortul în apartamente cu investiţii minime şi economii considerabile la costul întreţinerii, Monitorul Expres a aflat care sînt demersurile şi şansele de realizare a unui asemenea proiect.

Bloc frumos şi călduros

Pe dinafară, blocul arată ca nou. A fost zugrăvit şi izolat termic, niciun pic de aer rece nu mai intră în casele oamenilor. Au fost schimbate uşile şi geamurile de la casa scărilor. „Cam vîjîia vîntul prin ele, acum sînt de termopan, căldura nu se mai pierde“, spune Mihai Racoviţă, şeful asociaţiei din blocul renovat. Toate apartamentele au centrale termice proprii. Sînt şi camere de supraveghere la intrări. Ce mai, e cel mai civilizat bloc din Braşov. Acum, proprietarii sînt mîndri de schimbare, dar la început n-au avut încredere. „Prima oară, niciunul n-a fost de acord. Dar azi, sîntem foarte mulţumiţi. Eu stau în tricou prin casă, dau drumul la centrală seara, că altfel nu porneşte singură, că nu sînt 220C la cît am programat-o“, mărturiseşte Maria Ciurea (foto). Ca să-i convingă că e o investiţie avantajoasă, Racoviţă i-a chemat pe cei de la Primărie să le explice oamenilor cum stă treaba. „Ne-am certat, ne-am răzgîndit, dar pînă la urmă ne-am lămurit şi toată lumea a semnat. Nici după ce lucrările au început, lumea nu credea că izolarea cu polistiren e un lucru bun. Mai avem ceva probleme pe la acoperiş, aici n-au vrut să se bage. Dar, în rest, blocul e perfect“, crede şeful de asociaţie.

Investiţii mici, economii mari

„Vreo două luni, s-a lucrat din zori pînă seara. Dar a meritat deranjul. Şi nici n-a costat mult“, crede Maria Ciurea. Au fost discuţii şi la contribuţia bănească a fiecărui proprietar. Pînă la urmă, oamenii au plătit în funcţie de suprafaţa exterioară a fiecărui apartament. Astfel că, cea mai mare sumă a fost de 630 RON, pentru apartamentele cu patru camere situate pe colţ, adică cu trei pereţi exteriori. Iar cea mai mică, cu puţin peste 200 RON, la două camere. Restul lucrării, adică 90% din costurile totale, a fost achitat de municipalitate, în cadrul proiectului de reabilitare termică. „Ne-am înţeles cu firma constructoare să plătim în maximum cinci rate. Unii au plătit integral, alţii dau la sfîrşitul acestei luni ultima rată. Aşa că sîntem achitaţi“, spune Racoviţă. Economia s-a văzut la primele facturi. Familia Cernea a plătit mai puţin cu un sfert din cît se aşteptau. „Anul trecut, în decembrie, am plătit gazul 180 RON, acum, doar 110 RON. Şi am mai avut şi musafiri. Dar să ţinem cont că gazul s-a scumpit de nu ştiu cîte ori în 2006. E drept că a fost şi vreme caldă, dar oricum e puţin pentru patru camere. Şi n-am mai stat cu frică să facem economie“, mărturiseşte şeful de asociaţie.

„N-avem nicio pilă în Primărie“

Faţada mai trebuie zugrăvită încă o dată, pentru că frigul a venit înainte ca muncitorii să apuce să retuşeze urmele schelelor. La primăvară, se va trece şi prin această ultimă etapă. Dar chiar şi aşa, blocul sare în ochi de dichisit ce e. Nici nu zici că peste el au trecut 27 de ani. „Lumea şade cu gura căscată, sună la uşă să le zicem cum am făcut“, zice Maria Ciurea. Racoviţă nu mai pridideşte cu lămuririle şi interviurile pe la televiziuni. „Eu sfătuiesc asociaţiile să n-aibă datorii la furnizori. Şi le mai spun să depună documentele repede. Noi le-am predat în primăvara trecută şi de aceea am fost aleşi primii. Mă întreabă pensionarii «Ce relaţii aveţi prin Primărie?». N-avem nicio pilă, am fost corecţi şi prompţi“, explică Racoviţă. Dacă, pe vremea aceea, dosarul solicitantului era mai subţire, acum asociaţia trebuie să mai aduge cîteva documente. Sorin Roncea, inspector în cadrul biroului de relaţii cu asociaţiile de proprietari din Primărie, este cel care răspunde de proiectele de reabilitare termică. Primul pas pe care trebuie să-l facă braşovenii dornici să-şi izoleze termic blocurile este să treacă pe aici pentru informaţii.

Dovada fondului de reparaţii

Şeful asociaţiei va primi două hîrtii, anexele 2A şi 2B. Una cuprinde fişa de identificare a clădirii. Trebuie completate rubricile referitoare la anul construirii blocului, proiectul acestuia, înălţimea, numărul de apartamente, suprafaţa desfăşurată, modul de contorizare a apei calde şi încălzirii, dacă există sau nu igrasie. Fişa trebuie semnată de către administrator şi preşedintele de asociaţie. Cealaltă anexă conţine convenţia încheiată între Primărie şi asociaţia de proprietari prin care se stabilesc obligaţiile fiecărei părţi în derularea proiectului. „Mai trebuie să aducă, în afară de cerere, şi hotărîrea adunării generale a proprietarilor prin care se arată că aceştia sînt de acord cu proiectul. În plus, asociaţia trebuie să prezinte dovada că există un fond de reparaţii, prin extras de cont de bancă. Suma nu e stabilită, dar ceva-ceva tot trebuie să aibă. Acum, cînd au venit şi aceste norme metodologice, mulţi au dat înapoi. Spun că sînt pensionari, n-au bani. Dar trebuie să înţeleagă că odată intraţi în joc, trebuie să continue demersurile. Am făcut adrese către asociaţii şi i-am înştiinţat de acest aspect“, spune Roncea, explicînd că dovada fondului de reparaţii e necesară deoarece „statul cheltuie o mulţime de bani numai în faza pregătitoare. Pentru un bloc nici mare nici mic, un audit energetic costă circa 5.000 de euro“.

Primăria salvează doar blocurile de pe bulevarde

„Există o distincţie clară între programul guvernamental care se referă în special la reabilitarea termică a tuturor blocurilor şi programul municipal, care vizează în primul rînd refacerea faţadelor blocurilor, numai în cazul imobilelor de pe arterele principale“, a explicat viceprimarul Gabriel Andronache. Programul guvernamental implică mai multe proceduri obligatorii, care se referă la placarea pereţilor exteriori, montarea de ferestre termoizolante, reabilitarea termică a subsolului şi a acoperişului. „În cadrul programului municipal, obiectivul principal este refacerea faţadei, şi doar în plan secundar reabilitarea termică a blocului, pentru că, potrivit normelor europene, refacerea faţadelor nu se poate face fără reabilitare termică. În plus, noi am mai propus şi schimbarea ferestrelor şi uşilor spaţiilor comune, care însă se face pe cheltuiala asociaţiei de proprietari, şi numai dacă aceasta este de acord“, precizează viceprimarul.

Două tipuri de finanţare

Odată depuse actele, proprietarilor nu le rămîne decît să aştepte să fie selecţionaţi. Nu toate cererile vor fi soluţionate, pentru că nici fondurile nu sînt nelimitate. Modul de finanţare este al doilea mare criteriu care diferenţiază cele două programe. În cazul municipalităţii, cheltuielile sînt mai mici, iar finanţarea este 90% din fonduri municipale şi 10% ale asociaţiei de proprietari, cu condiţia iniţială a cedării uzufructului faţadei în favoarea municipalităţii, pentru o perioadă de şapte pînă la zece ani. În cazul programului guvernamental, finanţarea este de 34% de la guvern, 33% din fondurile municipalităţii şi 33% din cele ale asociaţiei de proprietari. „Avem deja o listă de 50 de blocuri care au aplicat la programul guvernamental, pe care am transmis-o la Bucureşti. Vom şti cîte fonduri trebuie să asigurăm atunci cînd Guvernul va aproba şi publica «Lista anuală privind reabilitarea unor blocuri», în care vor fi cuprinse şi blocurile din Braşov care vor beneficia de finanţare“, spune viceprimarul Andronache. Lista trebuia publicată încă din luna ianuarie, însă deocamdată n-a apărut niciun act oficial din partea Guvernului pe această temă.

Doar 10 blocuri pot fi ajutate de Primărie

Pentru programul municipal, la Primărie există 20 de solicitări, însă doar cinci dintre asociaţii au semnat convenţiile pentru începerea lucrărilor. Ambele liste rămîn deschise. În acest an, Primăria a alocat 1,5 milioane lei pentru programul de reabilitare a faţadelor, în condiţiile în care pentru blocul pilot de pe Calea Bucureşti, cu 20 de apartamente, costul lucrărilor a fost de 150.000 lei. Asta înseamnă că municipalitatea nu-şi poate da ajutorul decît pentru cel mult 10 blocuri. Poate şi mai puţine, dacă e vorba de imobile cu 10 etaje. „În plus faţă de criteriile aplicate în cazul proiectului-pilot de pe Calea Bucureşti, municipalitatea intenţionează să introducă în convenţie şi prevederea ca proprietarii să nu mai aibă voie să schimbe geamuri şi să închidă balcoane decît cu aprobarea Primăriei, astfel încît faţada să păstreze un aspect unitar“, a mai spus Andronache.

Unii dau cu piciorul şansei

După includerea în programul local, asociaţia de proprietari va semna un acord de cedare a uzufructului faţadei pe o perioadă de 10 ani către Primărie. Astfel, municipalitatea îşi va recupera investiţia, prin închirierea spaţiului pentru panouri publicitare. Primăria va organiza licitaţia pentru firma care va realiza studiile urbanistice necesare. În Braşov, această etapă va avea loc luna viitoare. Andronache anunţă că există circa 10 solicitări cu documentaţie completă, din care primul aprobat este chiar blocul din faţa celui pilot de pe Calea Bucureşti. Va mai avea loc şi o licitaţie pentru adjudecarea firmei de construcţii care va efectua lucrările. „Sper ca toate asociaţiile de pe bulevarde să opteze pentru acest program. Sînt optimist, cred că vom reuşi, în timp, reabilitarea tuturor blocurilor. Din păcate, nu toţi proprietarii doresc acest lucru. Unii cred că blocurile lor arată bine, alţii nu au bani. Dar în Parlamentul European a ajuns spre aprobare propunerea ca, în toată Europa, consumul de energie să se reducă cu 20%. Dacă legea va fi aprobată, va trebui să ne supunem şi noi“, mărturiseşte Gabriel Andronache.

Alt program pentru străzile laterale

Blocurile de pe străzile laterale au şanse doar prin programul naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit. Cererile se înregistrează tot la Primărie şi sînt transmise mai departe Guvernului. Acesta n-a alocat încă fonduri pentru program, ceea ce înseamnă că lista solicitărilor pentru Braşov nu s-a încheiat. „Programul devine mai greu accesibil pentru cetăţeni, pentru că, dacă nu fac dovada existenţei acelor bani (33% finanţare din fondurile asociaţiei de proprietari - n.r.), nu pot intra în program. De aceea, trimitem Guvernului doar lista cu asociaţiile care îndeplinesc şi această condiţie, în momentul depunerii solicitării“, explică Andronache. „E greu de presupus că Guvernul va da bani pentru toate propunerile noastre. Vom vedea la sfîrşitul lunii, cînd se va aproba lista anuală“, spune viceprimarul.
Tot în cadrul acestui program naţional, beneficiarii trebuie să îndeplinească şi următoarele cerinţe: clădirea trebuie să fi fost realizată după proiecte tip în perioada 1950-1985 şi să fie racordată la sistemul centralizat de furnizare a energiei.

Pe bucăţi nu se poate

Braşovenii au aflat de toată hîrţogăria care trebuie întocmită şi de numărul mare de solicitări. Dîndu-şi seama că, şi dacă vor primi aprobare, le va veni rîndul abia anul viitor, unii s-au apucat să izoleze termic blocurile prin forţe proprii. Aşa că, în Braşov, pot fi văzute din ce în ce mai multe blocuri pestriţe, într-un mozaic de culori şi intervenţii de modernizare, după cum proprietarii mai cu dare de mînă s-au avîntat să-şi izoleze doar partea lor. De parcă o căptuşire pe petice ar fi de vreun folos. „Izolarea unui singur apartament nu are eficienţa scontată. Vor fi în continuare pierderi de căldură pe la încheieturi. Iar din punct de vedere urbanistic, asemena practică e interzisă. Conform Legii 50, pentru lipsa autorizaţiei de construcţie, vom aplica amenzi“, avertizează Andronache. Ceilalţi locatari din asemenea blocuri sînt şi mai derutaţi. Ei ce şanse mai au să beneficieze de programele subvenţionate? Niciuna. Nu mai pot decît să-şi izoleze apartamentele pe banii lor. Nu sînt aprobate cererile de izolare termică a jumătăţilor sau sferturilor de bloc. Cu atît mai puţin a unui singur apartament.

În urma vest-europenilor

Viceprimarul îi sfătuieşte pe nerăbdătorii care vor să treacă la asemena investiţii pe cont propriu să obţină acordul asociaţiei de proprietari întîi şi apoi autorizaţia de la Primărie. Şi să mai aştepte un pic. „Sper ca modelul administraţiei locale să fie urmat de cît mai multe firme private. Există deja societăţi care pregătesc pachete interesante pe piaţa reabilitării termice, cu restituirea în rate a costurilor“, spune Andronache, sfătuind totuşi cetăţenii să-şi încerce norocul întîi pe listele proiectelor subvenţionate. Oricum, în miezul iernii, fie ea şi blîndă, lucrările nu sînt indicate, mai ales pe exteriorul clădirii. Îşi face românul vara sanie şi iarna car, dar nu casă. Altfel, dacă ultima soluţie este autofinanţarea, Primăria nu se opune. Important e să avem mai multe blocuri frumoase, moderne şi cu confort termic.

Etapele programului naţional de reabilitare termică

I. Expertizarea energetică a clădirii şi emiterea certificatului energetic
II. Studiul de fezabilitate - auditul energetic
III. Elaborarea proiectului tehnic, a caietelor de sarcini şi a detaliilor de execuţie
IV. Execuţia şi recepţia lucrărilor.
Executanţii sînt numai specialişti atestaţi. Expertiza energetică şi auditul sînt subvenţionate de la buget. Costurile acestora nu se vor regăsi în factura pe care proprietarii clădirilor reabilitate o vor achita. Cei care vor lua decizia de reabilitare a clădirii vor benefia şi de alte facilităţi fiscale, printre care scutirea de impozit pe locuinţă pe perioada de rambursare a creditelor obţinute pentru reabilitarea termică şi deducerea din venitul global a a cheltuielilor pentru reabilitarea termică, în limita sumei de 1.500 lei anual (cf. Legii 571/2003 privind Codul fiscal).

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: