Zoie Ceauşescu a murit

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Camelia ONCIU, 22.11.2006

* Singura fiică a Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu a murit ieri, la fel de discret cum a trăit în ultimii 16 ani * Invidiată cea mai mare parte din viaţă, ea n-a fost niciodată cu adevărat liberă

Unica fiică a dictatorului Nicolae Ceauşescu a murit luni noaptea. Suferea de cancer de mai bine de 10 ani. Dar nu numai boala a chinuit-o în ultima perioadă, ci şi oprobriul opiniei publice. Avea 56 de ani şi prieteni puţini. După un trecut glorios, a avut parte de un sfîrşit mizerabil, la fel ca părinţii şi fratele ei. A fost dată afară din serviciu, a locuit pe la rude, a refuzat orice ajutor, a vrut să sfîrşească demn, în ciuda părerii generale că numai demnă nu poate fi o odraslă a dictatorului. În locul ei, alţii şi-ar fi publicat biografia, pentru bani buni. Ea nici măcar nu ieşea în lume. Zoia Ceauşescu a murit celebră pentru crimele tatălui său şi anonimă în matematică, ştiinţa în care obţinuse un doctorat.

Iubiri interzise

Zoe Ceauşescu, fostă Zoia Ceauşescu, sau Zoica, cum era alintată de părinţi, s-a născut la 2 martie 1950, în Bucureşti. Toată viaţa ei a fost controlată de Elena Ceauşescu, mai ales după venirea la putere a odiosului, în 1965. Ceauşeştii voiau ca fiica lor să aibă o viaţă exemplară, plină de succese răsunătoare. Dar nu mai răsunătoare ca ale mamei, care trebuia să fie cel mai valoros om de ştiinţă al familiei. De aceea, Zoia a fost cînd ridicată, cînd coborîtă de pe culmile ştiinţei. Controlul strict se manifesta şi asupra legăturilor ei afective. În timp ce era elevă la liceul Jean Monet, se spune că s-a îndrăgostit de Petre Roman. Walter Roman şi Elena s-au sfătuit ce să facă să-i despartă. Aşa a ajuns Petre student la Paris. Iar Zoia urmărită pas cu pas. Mai tîrziu, l-a cunoscut pe medicul ginecolog Dan Vincze, din Cluj. Se întîlneau la Predeal, vreme de un an, în fiecare joi. Mai plecau luni dimineaţa. Dacă Petre era evreu, Dan era ungur. Aşa că Zoiei i-a fost interzisă şi această legătură, care a durat şapte ani. Dan Vincze s-a căsătorit cu fiica unui preot.

Refugiu în alcool

Zoia a suferit mult după despărţirea de Dan. Se ascundea de părinţi, fugea prin diferite localităţi, punînd miliţia şi securitatea pe jar. A început să bea tot mai mult. În 1974, după un an şi jumătate în care a plîns după Dan, l-a cunoscut pe ziaristul Mihai Matei, de la „Lumea“. După o noapte de amor într-un hotel, Ceauşeştii au explodat de furie. Au destituit conducerea revistei, iar Matei a fost expediat în Guineea. Şi el a căzut în patima alcoolului. Clima, TBC-ul şi alimentaţia proastă din Guineea l-au răpus. Zoia a mai avut decepţii, printre care şi romancierul Petru Popescu, scriitor interzis în vechiul regim. În anii ’80, l-a cunoscut pe inginerul sibian Mircea Opran, cu care s-a căsătorit. N-au avut copii. Ceauşeştii nu s-au opus mariajului. Mircea, profesor la Politehnica din Bucureşti, a iubit-o mult pe Zoia, îngrijind-o pînă în ultimele ei clipe.

Bună matematiciană

Nici în carieră, Zoia n-a fost fericită. Ca studentă, era prietenoasă, mergea la bere cu colegii, nu profita de statul ei social. Era redactor-şef adjunct la revista „Universitas“, colegă, printre alţii, cu Jana Gheorghiu. Se purta normal, ba chiar lua apărarea colegilor, pentru a evita discuţiile „mai sus“. A ajuns în dizgraţiile Elenei, tocmai pentru că e prea populară şi era de acord cu studenţii care recunoşteau că în România lucrurile merg prost. După facultate, a fost repartizată asistentă la facultate. Dar ea voia să facă cercetare. Aşa că, a ajuns stagiară la Institutul de Matematică. Aici, a fost colegă cu braşoveanul Radu Gologan, astăzi matematician cu renume. El îşi aminteşte că Zoia era un bun profesionist, un matematician excelent în analiză funcţională, cu zeci de lucrări publicate în ţară şi străinătate.

Un prieten braşovean

Văzînd că rezultatele nu sînt suficient de spectaculoase pentru mintea ei, Elena a ajuns la concluzia că nu se justifică un institut de cercetare în matematică. În 1975, l-a desfiinţat. Într-un fel, a fost vina Zoiei. Dacă nu şi-ar fi ales să lucreze aici, „academiciana“ n-ar fi ştiut niciodată cu ce se ocupă institutul. Angajaţii, cei mai buni matematicieni ai ţării, au fost repartizaţi profesori prin ţară, iar Zoia a ajuns la Institutul pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST). Aici a înfiinţat o secţie de matematică pe care o conducea. Unii au spus că secţia a fost special creată ca să o conducă o progenitură a Ceauşeştilor. Alţii, că a fost creaţia Zoiei care iubea matematica şi voia să ajute la dezvoltarea cercetării. Cine era pe lîngă ea mai avea şansa să iasă din ţară, pe la vreun congres, să mai publice o lucrare ştiinţifică. Pe matematicienii de valoare îi ajuta să obţină paşaport. Mulţi nici nu s-au mai întors de la seminariile internaţionale. Radu Gologan lucra cu ea. A fost unul dintre puţinii apropiaţi ai Zoiei neizgoniţi din preajma ei.

Hulită de propriii colegi

Evenimentele din decembrie 1989, au prins-o pe Zoia lucrînd la INCREST. A fost arestată împreună cu soţul şi fraţii ei, Nicu şi Valentin, sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale. A fost eliberată abia în august. În timpul detenţiei, braşoveanul a vizitat-o şi i-a dus ţigări. Cîţiva colegi i-au luat apărarea, cei care o apreciau ca matematiciană. Dar intervenţiile lor au fost palide. Lumea o asocia cu imaginea cuplului executat. După ce a ieşit din închisoare a încercat să se întoarcă la vechiul loc de muncă, dar n-a fost primită. În final, s-a pensionat. Şi-a acceptat soarta, refuzînd orice ajutor. Cînd s-a aflat în impas financiar, vechii colegi au strîns bani pentru operaţie. Dar ea le-a trimis banii înapoi. S-a izolat de lume. La 12 ianuarie 1996, Parchetul General a dispus scoaterea de sub urmărire penală a celor trei copii ai fostului dictator pe motivul că faptele de care au fost acuzaţi nu au existat.

Lîngă părinţi

În anii ’90 -’91, Zoia fusese operată de cancer pulmonar după care îşi revenise destul de bine. N-a mai apărut nicio veste despre ea pînă anul trecut cînd a dat în judecată MApN, solicitînd dovezi că sînt înhumaţi în Cimitirul Ghencea Civil părinţii ei, şi nu alte corpuri. A pierdut procesul. Acum o lună şi jumătate, a fost din nou internată, în stare foarte gravă. Cancerul se localizase în zona colono-rectală. Ştia că nu mai are mult de trăit. A mai apucat să scrie o scrisoare care urma să fie deschisă după moartea ei. S-a întîmplat marţi, la 4 dimineaţa. Din clanul dictatorului, mai trăieşte doar Valentin, fiul cel mare, care nici măcar nu este rudă de sînge, el fiind adoptat de Ceauşeşti în 1948. Corpul Zoiei va fi incinerat şi înmormîntat miercuri, în acelaşi cimitir Ghencea. În 16 ani, Zoia n-a fost niciodată la mormintele lui Nicolae şi Elena fiindcă n-a crezut că acolo zac trupurile părinţilor ei. Acum a aflat adevărul. Şi, poate, atunci cînd vom cunoaşte conţinutul scrisorii, îl vom afla şi noi.

„Zoia era o fire retrasă, trăia doar în cercul ei de matematicieni. A organizat cîteva întîlniri de matematică şi la Braşov, ultimul a fost la Hotel Ciucaş. La Predeal, se întîlnea cu iubitul ei, dar îi plăcea şi să meargă cu familia în drumeţii pe la Cioplea, Pîrîul Rece. Exista o arhivă la judeţeana de partid cu peste 500 de fotografii ale familiei Ceauşescu la Braşov. Inclusiv imagini din copilăria Zoiei. Din păcate, au fost distruse în decembrie 1989.“
Valeriu Iordan Popescu - fost şef al protocolului judeţului Braşov

Antrenorul isteţilor

* Profesorul Radu Gologan coordonează de cinci ani lotul olimpic de matematică, elita elevilor din România. Are un adevărat hobby pentru antrenamentul minţilor isteţe. Are 55 de ani şi este profesor la Politehnica din Bucureşti, unde predă analiză matematică. S-a născut şi a copilărit în Braşov, oraşul unde a învăţat să cînte la chitară, dar şi unde a descoperit matematica, corectînd tezele aduse acasă de mama sa, apoi ca elev la Liceul Andrei Şaguna.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: