Genovica Aron, din Bîrlad, a cumpărat ieri gara din comuna Docăneasa din județul Vaslui. A dat pe ea 220 de milioane de lei vechi. Femeia e tare mîndră că, în banii ăștia, ea, Genovica din Bîrlad, a devenit primul român proprietar de gară. Chit că prin Docăneasa nu mai oprește de amar de vreme niciun tren, iar Genovica habar n-are ce trebuință o să dea clădirii de la marginea șinelor. Nicolae Mihai nu a dat niciun leu pe gara din Predeal. Primește însă, lună de lună, leafă grasă de la CFR, pentru că el nu e proprietar, ci șeful gării uneia dintre cele mai scumpe stațiuni din România. Dar, și el, așa șef cum e, precum Genovica din Bîrlad, habar n-are ce trebuință să dea peroanelor de la marginea șinelor. Ar merge un saivan, la cum a crescut buruiana deasă și înaltă de-un stat de om. Da, ca omul de la stat, n-o să dea el cu coasa. Pentru asta, chefereul ar trebui să mai blătuiască un contract. Ăsta, de acum, uitat în bălării, e deja făcut pe din trei. Că altfel cum ai putea socoti cînd, din șase oameni plătiți de regională să tîrnuiască gara Predeal, doar doi pot fi văzuți la față. Iar locomotiva cu erbicid care ar trebui să stîrpească buruienile prin care se strecoară Intercity-urile, Săgețile Albastre și Internaționalele, s-a transformat într-o pompă manuală. Bună, pompa! Foarte bună, cîtă vreme cu țîrîita e greu de văzut ce, cît și în buzunarele cui se pompează. Și stai să vezi pompe manuale cînd o curge șuvoaie programul de reabilitare Coridorul 4 Paneuropean. Să crape, și alta nu, de ciudă, Genovica din Bîrlad, primul român proprietar de gară. Că ea a dat, ca proasta, 220 de milioane de lei vechi, iar alții, ca deștepții, vor lua de trei ori pe atît. La o pompă.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit ïżœi de prietenii tïżœi!