Oglinda românilor

Dimensiune font:

Autor: » Oltiţa Stiuj, 23.10.2006

Oglinda românilor Cam de pe la grădiniţă, copiii din generaţia mea, dar şi cei mai mari şi parcă şi mai mulţi dintre cei care ne-au urmat în băncuţe, aflau că românul cel mai viteaz, cel mai harnic, cel mai credincios ţării şi cel mai deştept din toată istoria noastră a fost Ştefan cel Mare. Doar Ştefan, şi din cînd în cînd Mihai Viteazul şi Mircea cel Bătrîn, rebotezat, săracul, o vreme, de comunişti, pentru că niciun domnitor nu putea fi bătrîn, aveau dreptul să fie aproape la fel de viteji, harnici şi deştepţi ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Legendele şi povestirile învăţate la generală erau mai cu seamă despre Ştefan cel Mare. Şi poeziile tot cu Ştefan. Ba Bolintineanu, ba un pic la Eminescu, ba Alecsandri. Liceul începea cu cronicarii, şi iar învăţam cu sîrg că „fost-au acestu Ştefan-vodă om nu mare de statu, mînios şi degrabă vărsătoriu de sînge nevinovat; de multe ori la ospeţe omorîia fără judeţu“. Şi cîte altele de prin letopiseţe. Apoi, printr-a zecea, cine trecea clasa dacă nu ştia măcar „cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci pînă la adînci bătrîneţe“? Nici nu treceai bine treapta întîi, că ore bune se făcea la clasă romanul „Fraţii Jderi“, „epopee a domniei lui Ştefan cel Mare“. Care credeţi că a fost subiectul de la Bac al promoţiei mele? „Chipul lui Ştefan cel Mare în literatura română“. Iar subiectul ăsta tot pica, aşa, cam din trei în trei ani. Dar „Sobieski şi românii“ a scăpat la vreo teză? Şi la cîte vechi admiteri de liceu?!! Şi la istorie, să fim sinceri, a fost puşti sau licean să îndrăznească să nu ştie anii de domnie 1457-1504? Şi cîte biserici a ridicat voievodul după fiecare bătălie? Iar la televizor, o jumătate de secol, nu l-am văzut tot pe Ştefan cel Mare? Şi acum sînt mulţi care, să mă iertaţi de obrăznicie, cred că marele Calboreanu era chiar Ştefan. Şi filmele, şi Cîntarea României şi cenaclul Flacăra, tot asta ne spuneau: Ştefan cel Mare, cel mai mare român. Desigur, pînă la Ceauşescu. Ştefan, căruia i s-au iertat păcatele lumeşti, cu ibovnice şi copii din flori, beţiile, trădările şi capetele tăiate, doar pentru că a fost mare salvator de neam. El este exemplul şi visul de bărbat român. Şi-atunci, de ce se miră atîta lume bună, cu teatrală indignare şi dezgust, că, uite, la stupizenia de campanie lansată de TVR, cel mai mare român al tuturor timpurilor a fost votat Ştefan cel Mare? Ar trebui să ne mire că, slavă Domnului, pe primele zece locuri s-au strecurat totuşi, stingheri, Eliade şi Brâncuşi. Deşi, pînă la urmă, cui a folosit acest penibil construit concurs, pentru care s-au cheltuit sume publice uriaşe?

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: