Intr-o manastire, intr-o zi de post, un calugar a gasit un ou si s-a gindit sa-l manince pe ascuns. Ca, daca tot nu va afla nimeni, el va putea in continuare sa para un sfint si un sfatuitor pentru pacatosi. Gindind calugarul cum sa faca nu numai ca sa manince oul, dar sa se desfete si cu un gust mai bun, aprinde o luminare si pune oul deasupra flacarii. Tocmai atunci intra in chilie staretul. ”Bine, mai frate, tocmai in zi de post ti-ai gasit sa inghiti tu oul acesta, pe ascuns, ca hotii? Rau lucru ai facut”. Iar calugarul, cu glas plingacios, incepe a se scuza: ”Parinte, Diavolul e de vina, doar el m-a ispitit si m-a invatat cum sa pacatuiesc”. Numai ca, de dupa usa, sare si Diavolul, indignat: ”Nu-i adevarat, parinte staret, metoda asta nici mie nu mi-a trecut prin cap”.
Ieri, un profesor brasovean, un universitar, fost colonel de politie si doctor in drept, care ii invata pe viitorii judecatori, procurori, avocati sau juristi despre sfinta lege si balanta dreptatii, despre pacatul hotiei si pedeapsa infractiunii, a ajuns la Tribunal, in boxa acuzatilor. Si asta pentru ca el insusi, pitit in chilie, a fost prins cu oul in gura. Ispitit de un ban necinstit luat de la studentii lui. Pentru a vinde o lucrare pe care, la urma urmei, o cam fura, cita vreme punea la taraba munca unui fost student. Pe care, e adevarat, o pretuia. Cam cu trei-patru sute de euro. A naibii lectie despre drept si dreptate! Culmea e ca mita asta era tocmai pretul pe care un viitor judecator, procuror, avocat sau jurist il platea pentru a fura, la rindul lui, o diploma. Hirtie in baza careia, intr-o buna zi, se putea pune frumusel in capul trebii, cintarind pedepse si impartind dreptate. A naibii dreptate. Parca-l si auzi, atunci, pe Diavol, strigind indignat, de dupa usa: ”Ba pardon, dar metoda asta nici mie nu mi-a trecut prin cap”.
Distribuie pe Facebook acest articol pentru a putea fi citit �i de prietenii t�i!
Cotidianul omului s�n�tos
