* Aproape 100 de securiºti ºi cam tot atîþia informatori au hãituit ºi
distrus, vreme de 32 de ani, vieþile a 15 oameni, foºti tineri, majoritatea ºaguniºti, membri ai Gãrzii Tineretului Român Braºov
Preºedintele Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din România - filiala Braºov, Octav Bjoza, a pus ieri la dispoziþia Monitorului Expres douã liste cu numele a 89 de securiºti ºi 95 de informatori, o armatã de soldaþi ai regimului comunist, care au distrus vieþile a doar 15 oameni. Cei 15 erau foºti liceeni, majoritatea ºaguniºti, membri ai organizaþiei subversive anticomuniste „Garda Tineretului Român“ din Braºov. Toþi cei 15 tineri au fost arestaþi de Securitate în ziua de 25 iunie 1958. Dupã un simulacru de proces, cei 15 au primit condamnãri însumînd 300 de ani de pedeapsã. Cei 15 oameni nu au fost însã cu adevãrat liberi nici dupã ce au pãrãsit puºcãriile. Nu au avut nici o zi de libertate pînã în decembrie ’89. Au fost urmãriþi de Securitate pas cu pas, zi ºi noapte. O dovedesc listele pe care le publicãm astãzi, liste încã incomplete, care au fost întocmite cu multã trudã ºi prin studiul a aproximativ 30 de dosare pe care Securitatea le-a deschis, dar ºi prin apel la memoria colectivã a celor 15 urmãriþi. „Cinci dintre aceste dosare au aproximativ 500 de pagini, iar restul aproximativ 50“, spune Octav Bjoza, unul dintre cei 15 membri ai grupului „Garda Tineretului Român“ din Braºov. De ce precizeazã Octav Bjoza cã listele sînt încã „parþiale“? Pentru cã teancuri de dosare aºteaptã încã în arhivele CNSAS pentru a descifra ºi dezvãlui numele celor aproape 200 de indivizi care au frînt 15 destine.
„Securitatea Poporului,
braþul criminal
al partidului“
Poate cã mai sînt tineri care nu au aflat contextul istoric al venirii comuniºtilor la putere. Poate sînt oameni maturi care au uitat cum a fost infectatã România de comunism. Octav Bjoza nu a uitat. „Dupã terminarea Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, timp de 14 ani, România a rãmas ocupatã de Armata Roºie «eliberatoare». În toate domeniile de activitate au apãrut atotºtiutorii consilieri sovietici. Deºi niciodatã nu mi-a plãcut sã fac deosebiri între oamenii de etnii sau culte diferite, nu pot sã nu remarc cã în þara noastrã, comunismul a fost impus cu forþa în primul rînd de cãtre alte etnii, decît cea românã. Majoritatea populaþiei nu accepta însã noua situaþie. Ocupanþii dictau: «Comunismul trebuie impus cu forþa!». Au început epurãrile, apoi arestarea, judecarea sumarã ºi condamnarea la moarte sau la ani grei de temniþã a elitelor neamului romnesc. Tot ceea ce a avut mai bun acest popor în toate domeniile de activitate trebuia suprimat, sau, în cel mai bun caz, aruncat dupã gratii ºi sîrmã ghimpatã, unde toþi aceºti oameni aveau sã-ºi gãseascã sfîrºitul înfometaþi, bãtuþi, torturaþi sau obligaþi la munci silnice. Miniºtri, oameni politici sau lideri de opinie neimplicaþi în politicã, oameni de afaceri, înalte feþe bisericeºti sau ofiþeri ai Armatei regale Române ºi-au gãsit sfîrºitul în temniþe sau lagãre cum au fost cele de la Aiud, Gherla, Piteºti, Sighet, Jilava, Canalul Dunãre-Marea Neagrã sau în minele de la Nistru, Cavnic ori Baia Sprie. Toate averile, inclusiv pãmîntul, sînt naþionalizate sau confiscate. Cei mai destoinici dintre cei de la sate, «chiaburii», sînt ºi ei azvîrliþi dupã gratii cu sau fãrã judecatã. Pleava neamului românesc iese la suprafaþã, ajutatã de consilierii sovietici ºi de armata de ocupaþie. Cei mai sãraci ºi comozi din uzine ºi de pe ogoare, lipsiþi de studii de orice fel ajung fie secretari de partid, fie preºedinþi, fie directori, fie ofiþeri de Securitate. Partidul Unic trebuie sã-ºi ducã planul la îndeplinire. Acest lucru va fi posibil numai cu ajutorul Securitãþii Poporului, braþul criminal al partidului, care aresteazã, bate ºi ucide fãrã a da socotealã nimãnui“, rezumã Bjoza, în cîteva cuvinte, decenii de istorie.
15 tineri, peste 300 de ani de pedeapsã
Garda Tineretului Român, din care a fãcut parte ºi Octav Bjoza, a pornit în 1957 ca un cerc literar, iar apoi a deviat, ca urmare a înãbuºirii în sînge a Revoluþiei din Ungaria, de cãtre tancurile sovietice, iarna lui ’56. În toatã România, studenþii au ieºit în stradã, însã ecourile au fost fie imediate, fie mai tîrzii. „Noi eram 15 tineri, majoritatea ºaguniºti, fie încã elevi, fie studenþi“, povesteºte Octav Bjoza, acum preºedinte al Asociaþiei Foºtilor Deþinuþi Politici din Braºov. „Devierea“ de care amintea Octav Bjoza se referã la un jurãmînt de credinþã care, de altfel, existã ºi la dosarul celor 15 condamnaþi. „Am fãcut manifeste în ciornã, apoi am pus la cale construirea unei tipografii clandestine, care a început prin sustragerea de litere de plumb din tipografii. Aveam un statut ºi un plan de acþiune“, povesteºte Bjoza. În plus, toþi membrii GTR erau înscriºi la cluburi de tir. Aveau de gînd sã ia legãtura cu partizanii din munþi, conduºi de Ioan Gavrilã Ogoranu. „Din pãcate, cînd ne-am propus noi acest lucru, au fost prinºi ultimii ºase membri ai grupului Ogoranu“, spune Bjoza. A urmat apoi ºi arestarea celor 15 tineri braºoveni, în aceeaºi zi, 25 iunie 1958, în toate oraºele din þarã în care ei se aflau atunci. Procesul a durat de la ora 7.00 pînã la ora 23.00. Completul de judecatã nu s-a zgîrcit cu pedepsele. 15 tineri, cu vîrste între 17 ºi 19 ani, au reuºit sã însumeze o pedeapsã de 232 de ani de muncã silnicã ºi 150 de ani de degradare civicã. Iar pedeapsa s-a rãsfrînt ºi asupra familiilor: pãrinþii celor 15 au fost daþi afarã din servicii ºi din case, fiind lãsaþi sã se descurce care cum o putea. În condamnarea lui Octav Bjoza, se pomeneºte cã „inculpatul s-a organizat împreunã cu alþi inculpaþi ºi au activat în cadrul organizaþiei subversive anticomuniste Garda Tineretului Român din Braºov, care avea ca scop rãsturnarea pe calea violenþei a regimului democratic popular“. Bjoza spune cã oricum, acuzaþiile au fost mult mai grave decît activitatea celor 15. „Iar cel care le-a adus, Traian Urzicã, trãieºte ºi acum liniºtit, în Braºov, pe Cuza Vodã nr. 1“, spune fostul condamnat ºi apoi deþinut politic.
Cinism de securist
Motivele pentru care Octav Bjoza a dat publicitãþii aceastã primã listã cu nume - ºi promite cã nu se va lãsa pînã nu le va dezvãlui pe toate, pe mãsurã ce va gãsi dosarele de la Securitate, le-a strîns într-o viaþã de om. Un om care n-a mai putut fi liber nici dupã ieºirea din închisoarea în care l-au aruncat comuniºtii. „Securitatea a fost braþul criminal al partidului ºi acest lucru trebuie cunoscut. O armatã de ticãloºi au fost plãtiþi din banii noºtri, cu ºtate de platã, pentru a menþine un sistem de non-valori. Ticãloºia acestora a condus la situaþia de astãzi, cînd nu se mai pot privi în ochi prieten cu prieten, frate cu frate, tatã cu fiu. Acum, unii, ca Ristea Priboi sau Nicolae Pleºiþã, apar la televizor, cu un cinism nemaintîlnit, afirmînd public cã ei au apãrat de fapt þara. Care þarã? Þara era doar un mare lagãr înconjurat de sîrmã ghimpatã, cazemate ºi mine antipersonal. Au apãrat-o nu împotriva duºmanilor din afarã, ci pentru ca românii sã nu fugã în Occident. Ei spun cã au apãrat legile? Dar scrie undeva în legi cã propriul popor trebuie înlãnþuit, întemniþat, bãtut, ucis? Ei au apãrat de fapt numai un partid unic, criminal, ºi propriile privilegii“, acuzã fostul deþinut politic. Care mai spune cã ºi Legea lustraþiei de acum „e un vax, pentru cã niciodatã n-o sã-ºi taie ei, singuri, craca de sub picioare“.
„Mãcar unul dintre cei care mi-au
distrus viaþa sã-ºi cearã iertare“
Bjoza spune cã dacã ar fi sã cîntãreºti între securiºti ºi informatorii lor, cei mai vinovaþi sînt securiºtii. Delatorii au fost ºi ei niºte victime. „Au existat aceste douã verigi diabolice: partidul ºi Securitatea. Securitatea a fost executantul, iar adevãratul vinovat a fost partidul. Cohortele de lingãi sînt acum în Parlament, sau patroni, sau directori, sau pensionari respectabili, cu cel puþin 35 de milioane de lei vechi pensie. Dorin ªovãilã, de pildã, unul dintre foºtii ofiþeri de pe listã, este director la o importantã companie de turism din Poiana Braºov. Generalul Niculicioiu are o vilã tot în Poianã. Ioan Obaci, cel care mi-a arestat tatãl, locuieºte bine-mersi în Braºov. La fel, Ioan Urzicã. Iar generalul Dumitru ªerban, fostul ºef al Securitãþii Braºov, este acum un respectabil reprezentant al pensionarilor din MAI“, dã doar cîteva exemple despre soarta securiºtilor care apar în dosarul sãu de urmãrit. Într-un proces al conºtiinþei ºi moralei, nu într-unul cu judecãtori, procurori ºi apãrare, Bjoza spune cã ºi-ar dori doar ca mãcar unul dintre cei care i-au distrus viaþa sã-i cearã iertare. „Eu ºi cei ca mine i-am iertat pentru totdeauna, ºi pe unii, ºi pe ceilalþi. Nu vreau sã fie judecaþi pentru aceste treburi. Vreau doar sã se afle ce-au fãcut. Au distrus vieþi. A mea, a altora ca mine, ºi a celor pe care i-au condamnat sã nu mai poatã niciodatã sã ne priveascã în ochi. Nu numai cã ne-au trimis în temniþe. Dar celor care am supravieþuit, ne-au distrus tot restul vieþii. Eu nu am putut promova în serviciu, nu am primit locuinþã. ªi iacãtã, cã pe lîngã faptul cã ne-au distrus tinereþea, sãnãtatea, libertatea, au fost pe urmele noastre tot restul vieþii“, spune Bjoza.
„Demonii sînt încã printre noi. O parte dintre ei mai trãiesc, ºi acum pozeazã în oameni de bine. I-am iertat pe toþi. Nu acum, ci încã de pe atunci cînd eram dupã gratii. Mai rãmîne sã-i ierte ºi Dumnezeu. Cu El nu ºtiu cum vor rezolva. Sigur cã viaþa mea se suprapune cu a tuturor celorlalþi colegi ai mei de suferinþã. Nu eu sînt cel mai reprezentativ dintre ai noºtri. Fiecare am suferit la fel, dar poate în alt timp ºi în alte locuri. Dar cu certitudine, am suferit tot restul vieþii. Am dus pe umeri aceastã povarã din cauza acestui stat totalitar care, cu ajutorul Securitãþii, a reuºit sã þinã în gheare un popor întreg. Nu am avut nici mãcar libertatea cuvîntului, ca sã nu mai spun de libertatea de miºcare. Visul vieþii mele, de student la geografie-geologie, a fost sã cãlãtoresc. Am visat sã vãd Atena, Parisul, Spania, Portugalia. Am rãmas la faza de vis, pentru cã ticãloºii de securiºti mã acuzau cã vreau sã fug din þarã. Lucru cu totul ºi cu totul neadevãrat. Îi anunþ pe aceastã cale cã nici nu am fugit, ºi nici nu am devenit omul lor.“
Octav Bjoza
LISTA PARÞIALÃ a ofiþerilor de securitate care s-au „ocupat“ de-a lungul a 32 de ani
(1957-1989) de cei 15 tineri din organizaþia subversivã anticomunistã „GARDA TINERETULUI ROMÂN“ din Braºov (extrasã din dosarele Securitãþii, cît ºi din memoria domnului Octav Bjoza, alãturi de camarazii supravieþuitori)
Nr. crt./NUMELE REAL AL OFIÞERULUI/GRADUL ªI ANUL ÎN CARE S-A „OCUPAT“/JUDEÞUL DE CARE APARÞINEA
1. ALEXANDRESCU STELIAN Maior/1958 BV
2. ALEXANDRU TÃNASE Locotenent major/1958 BV
3. ANGHEL MARIN Maior, apoi locotenent-colonel/1974 BV
4. ARANICI PAVEL Colonel/1958 BV
5. BAIAS GRIGORE Capitan/1973 BV
6. BALOG GEZA Sergent-major/1958 BV
7. BOLINTINEANU IOAN Colonel, apoi general/1965 BV
8. BOROS TRAIAN Maior/1973 BV
9. BULARCA STEFAN Maior/1973, locotenent-colonel/1981 BV
10. BUTYKO FRANCISC Colonel/1958 BV
11. CHITESCU GHEORGHE Locotenent-major/1958 BV
12. COJOCARU DRAGOS Procuror militar, maior/1958 ?
13. COSTEA DUMITRU Capitan/1983-1987 BV
14. CRAMER ION Maior/1983 BV
15. CRÃCIUN GHEORGHE Colonel/1958 BV
16. CRISTIAN VASILE Locotenent/1985 BV
17. CSOMOS ALEXANDRU Maior/1965 BV
18. CURSARU IOAN Colonel/1963-1964 BV
19. DAVID STEFAN Colonel/1983 CS
20. DÃNCILÃ NICOLAE Capitan/1963-1966 BV
21. DEITEL ERNEST Locotenent-colonel/1958 BV
22. DIMA IOAN Locotenent-major/1965, capitan/1968 BV
23. DOMOKOS IOSIF Locotenent-major/1962 CJ
24. DUNCA GHEORGHE Locotenent/1964-1965 BV
25. ELGER ALIODOR Locotenent, apoi maior/? BV
26. EMINOVICI C. Locotenent-major/1964 BV
27. FAUR IOAN Locotenent/1958 - Locotent-colonel/1981 BV
28. FAUR AMELIA Locotenent/1989 BV
29. GASPAROVICI EUGEN Locotenent-major/1958 IS
30. GROZESCU A. Locotenent-colonel/1965-1966 BV
31. HANDRA LUIZA Locotenent-major/1985 BV
32. HINTZ Colonel/1976 BV
33. IANCU PETRE Locotenent-major/1965 BV
34. ILIE GHEORGHE Locotenent/1958, general/1984 BV
35. ILIES 1976 BV
36. ISPAS ELIADE Capitan/1958, maior/1964, locotenent-colonel/1965 BV
37. IVAN IOAN Maior/1958, colonel/1967 BV
38. IVÃNESCU ION Locotenent/1966 Bucuresti
39. KESERII CAROL Maior/1969-1973 BV
40. LONT MIHAI Locotenent/1958 BV
41. LUCA ILIE Colonel/1973-1974 BV
42. LUPUT Maior/1983 ?
43. MAIER LAZÃR Maior/1958 BV
44. MARCU S. Locotenent/1986 BV
45. MARINESCU IOAN Locotenent-major/1958 BV
46. MILITARU ?/1966 BV
47. MORARIU DAVID Locotenent-major/1986 BV
48. MURESAN ARGHIR Locotenent/1968 BV
49. MUSAT VALENTIN Locotenent-major/1983 - 1985 BV
50. NEAGOE IOAN Maior/1965 BV
51. NECULICIOIU VICTOR Locotenent-major/1958, colonel/1981 BV
52. NITESCU STEFAN Locotenent-major/1975 BV
53. OBACIU IOAN Locotenent/1958 BV
54. OLARIU IOAN Locotenent-major/1958, colonel/1973 BV
55. OPREA CONSTANTIN Maior/? BV
56. PANDEA IOAN Locotenent/1965-1967 BV
57. PANDELEA N. V. Colonel/1958 IS
58. PINTILIE C. Capitan/1958 BV
59. PLOPEANU AUREL Capitan/1973 BV
60. POPEIA MIHAI Locotenent/1958 BV
61. POPESCU OTILIA Locotenent/1965-1966 BV
62. POPESCU VIRGIL Maior/1987-1989 BV
63. RÃCEU STEFAN Colonel/1980 BV
64. RÃUT Capitan/1985-1986 BV
65. RICIU ANTON Capitan/1986 BV
66. RISTEA GHEORGHE General-maior/? BV
67. SAVA IOAN Capitan/1958 BV
68. STANA IOAN Locotenent-major/1958 BV
69. STANCIU IOAN Locotenent/? BV
70. STÃNESCU ALEXANDRU Capitan/1983 CS
71. SERBAN ANTONIU Capitan/? BV
72. SERBAN DUMITRU Colonel/1975 BV
73. SERDEAN Locotenent-major/1985-87 BV
74. SOOS ALBERT Maior/1965 BV
75. SOVÃIALÃ DORIN Locotenent-major/1985-1987 BV
76. SUHA GHEORGHE Locotenent-major/1958 BV
77. TALOS IOAN Locotenent/1973 BV
78. TAROPA IOAN Locotenent-major/1977 - capitan/1985 BV
79. TIUGAN IOAN Maior/1965 BV
80. TIRON procuror militar, maior/1958 BV
81. TOCANIE Maior/1984-1986 BV
82. TRIFONOF OTILIA Locotenent/1964 BV
83. TICÃ GHEORGHE Locotenent/1964 BV
84. URZICÃ TRAIAN Locotenent major/1958 - colonel/1971 BV
85. VADI BELA Maior/1966-1967 BV
86. VINTILÃ ILIE Locotenent-major/1958 BV
87. VLAD LEONIDA Maior/1958 BV
88. VOINA Maior/? BV
Lista parþialã a informatorilor Securitãþii care s-au „ocupat“ de-a lungul a 32 de ani (1957-1989) de cei 15 tineri din organizaþia subversivã anticomunistã „Garda Tineretului Român“ din Braºov (extrasã din dosarele Securitãþii, cît ºi din memoria personalã)
NR. CRT./NUME CONSPIRATIV/ ANII IN CARE A COLABORAT /IDENTIFICATI/ NOTE NR.INF.DATE