Afaceri conduse din puşcărie

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: » Simona SUCIU, 29.09.2006

*Cinci puşcăriaşi din penitenciarul de maximă securitate de la Codlea coordonau din închisoare, cu ajutorul telefoanelor mobile, o reţea de proxenetism şi trafic de droguri

O reţea de traficanţi de persoane şi de droguri, coordonată prin telefon de cinci deţinuţi din Penitenciarul Codlea a fost anihilată de poliţiştii şi procurorii braşoveni de la combaterea crimei organizate. Gruparea se ocupa şi de proxenetism, şantaj şi trafic de influenţă. În plus, amicii aflaţi în libertate ai celor cinci au reuşit să le strecoare deţinuţilor şi droguri, atît pentru consumul propriu, cît şi pentru trafic, dar nu există dovezi că angajaţii puşcăriei ar fi ştiut de aşa ceva. În schimb, procurorii susţin că au probe care demonstrează că angajaţii penitenciarului ştiau că deţinuţii au celulare, dar au tolerat situaţia. Afacerile ilegale s-au derulat din penitenciar vreme de un an.

Monitorizaţi cîteva luni

Reţeaua formată din 15 persoane a fost monitorizată cîteva luni, timp în care poliţiştii şi procurorii au adunat probe. Capii afacerii erau cinci deţinuţi din Penitenciarul Codlea: Adrian Bratulescu, Cristinel Dorin, Cristian Coteaţă, Maricel Ion Molocea şi Adrian Stroia. Toţi cei cinci au ajuns după gratii fiind acuzaţi de infracţiuni grave, comise cu violenţă, şi au de executat pedepse de peste 10 ani de închisoare. Ca să iasă mai repede din puşcărie, au gîndit minuţios planul unor afaceri ilegale. Intenţionau să adune bani din proxenetism, şantaj şi înşelăciuni cu care să plătească alţi puşcăriaşi, condamnaţi deja la pedepse mult mai mari, pentru ca aceştia să ia asupra lor faptele de care erau acuzaţi cei cinci. În acest fel, capii reţelei ar fi putut cere revizuirea dosarelor pe baza cărora fuseseră trimişi după gratii şi sperau să obţină chiar eliberarea din puşcărie. Numai că procurorii au descîlcit iţele, iar la şirul de acuzaţii au adăugat favorizarea infractorului şi mărturie mincinoasă.

Proxeneţii de după gratii

Celor cinci „afacerişti“ puşcăriaşi, cel mai simplu mod de a face rost de banii cu care să-şi cumpere libertatea li s-a părut a fi proxenetismul. Şi-au făcut rost de telefoane mobile cu ajutorul cărora comunicau cu amicii lor aflaţi în libertate. La ordinul lor au fost racolate 12 femei care se prostituau în favoarea lor. Majoritatea fetelor au acceptat de bunăvoie să practice prostituţia, dar au fost şi tinere, dintre care două minore, care au fost obligate prin ameninţări şi bătăi să facă acest lucru. Fetele, care erau ţinute în trei apartamente închiriate în Braşov, îşi racolau clienţii prin anunţuri la mica publicitate. Cereau în jur de două milioane de lei vechi pentru o partidă de amor şi 150 de euro pentru o noapte întreagă. Toţi banii obţinuţi ajungeau la şefii reţelei aflaţi în puşcărie. Cinci dintre fetele care se prostituau în favoarea deţinuţilor erau chiar iubitele acestora.

„Agenţie de recuperatori“

Pe lîngă proxenetism, reţeaua coordonată de cei cinci deţinuţi se ocupa şi de şantaj şi trafic de influenţă. Practic, au organizat o „agenţie de recuperatori“ care acţiona prin ameninţare şi violenţă. Dacă cineva avea de recuperat bani de la o altă persoană, apela la ei. În schimbul unui comision, recuperatorii descindeau la datornic şi aduceau banii. Reţeaua s-a ocupat şi de înşelăciuni cu cecuri fără acoperire şi chiar cu traficul de droguri. Amicii aflaţi în libertate ai celor cinci au reuşit să le strecoare canabis în închisoare, fără ca drogul să fie descoperit la verificarea pachetelor. Deţinuţii au folosit canabisul atît pentru consum propriu, cît şi pentru trafic.

18 percheziţii simultane

După ce au strîns toate probele necesare pentru a dovedi vinovăţia membrilor reţelei, 100 de poliţişti, şase procurori, dar şi jandarmi au descins în apartamentele închiriate de infractori. S-au făcut simultan 18 percheziţii domiciliare şi alte trei în peniteciar. Oamenii legii au găsit înscrisuri, agende cu numele clienţilor care apelau la serviciile bandei, precum şi diverse sume de bani. Cinci dintre membrii reţelei aflaţi în libertate au ajuns şi ei în arest. Albert Paul Robert, Feraru Ciprian, Remus Boldijar, Alin Ghiga şi Radu Ştefan sînt acum după gratii ca şi amicii lor. Alţi cinci, printre care şi o femeie, care este acum în Belgia, sînt cercetaţi în libertate. Toţi au antecedente penale pentru furt, tîlhărie şi vătămare corporală. De asemenea, cinci dintre cele 12 fete sînt cercetate pentru prostituţie.

Şir de acuzaţii

Membrii reţelei sînt acuzaţi de un şir lung de infracţiuni. Printre acestea se numără trafic de persoane şi minori, proxenetism, şantaj şi trafic de influenţă, favorizarea infractorului şi mărturie mincinoasă, trafic şi consum de droguri de mare risc. „Grupul infracţional acţiona de la sfîrşitul anului 2005. Era coordonat din penitenciar cu sprijinul unor persoane aflate în libertate. Inculpaţii riscă acum între 5 şi 20 de ani de închisoare“, a declarat Marian Drilea, procuror la DICOOT Braşov. Inculpaţii nu recunosc nimic şi refuză să stea de vorbă cu anchetatorii.

Prea puţini gardieni

* Procurorii susţin că au probe că angajaţii penitenciarului ştiau de existenţa telefoanelor mobile în închisoare, dar au tolerat situaţia. Conducerea Penitenciarului Codlea nu crede însă că angajaţii ar fi fost complicii deţinuţilor. „Nu am primit nici o sesizare în care să se spună că angajaţii au fost complici cu deţinuţii, dar nu cred că vreun gardian ar fi făcut aşa ceva. Am început o anchetă disciplinară împotriva deţinuţilor“, a declarat Valentin Parpală, director adjunct de siguranţă la Penitenciarul Codlea. El a explicat că închisoarea are prea puţini gardieni, în jur de 100 la 1.000 de deţinuţi, iar puşcăriaşii şi rudele lor sînt foarte inventivi. Mulţi ascund telefoanele mobile în mîncare. Au fost descoperite celulare chiar şi în borcanele cu zacuscă ori gem sau în ardeii umpluţi cu care rudele vin în vizită. O altă problemă este legată de faptul că, puşcăria fiind înconjurată de case particulare, unii proprietari le permit amicilor deţinuţilor să intre în curtea lor şi să arunce peste gard tot felul de pachete. „În fiecare lună găsim între cinci şi şapte telefoane mobile. Ajung uşor la deţinuţi deoarece nu avem un sistem de detectare a metalelor şi trebuie să căutăm în mîncare. Am montat o cameră de supraveghere în camera de vizite şi chiar am prins o femeie care a îmbrăţişat un deţinut şi i-a strecurat un telefon mobil“, a mai declarat Parpală.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: