Iarnă cu preţuri în clocot

×

ďż˝
n
c
h
i
d
e

g
a
l
e
r
i
a

f
o
t
o

Dimensiune font:

Autor: Andrei PAUL, 03.08.2006

* La iarnă, energia termică şi apa caldă ar putea fi cu 15-20 la sută mai scumpe *Guvernul a anulat, printr-o ordonanţă de urgenţă, preţul de referinţă al energiei termice *Şi gazul se va scumpi din iarnă *Ajutoare de încălzire vor primi doar cei foarte săraci

În miez de vară, gîndul facturilor la întreţinere ne dă fiori reci. Iarna care vine va fi pentru români o adevărată provocare financiară. Guvernul a decis să elimine preţul de referinţă al gigacaloriei, dînd primăriilor libertatea să stabilească preţul gigacaloriei, în funcţie de nevoile locale şi de investiţiile necesare în reabilitarea sistemului de termoficare. Preţul naţional de referinţă al energiei termice era de 107,5 lei/gigacalorie, însă potrivit declaraţiilor oficialilor Municipalităţii şi ai CET Braşov, preţul era mult prea mic pentru a permite termocentralelor să se descurce cu plata facturilor către furnizori, în condiţiile în care şi subvenţiile s-au redus semnificativ în ultimii ani. Tot din iarnă, se vor scumpi şi gazele naturale. Ministrul economiei, Codruţ Şereş, a apreciat că din cauza cotaţiilor internaţionale, anul acesta preţul gazelor va depăşi 300 de dolari pe mia de metri cubi. Statul va încerca să diminueze şocul scumpirilor şi va acorda în continuare subvenţii care vor reprezenta între 10% şi 90% din valoarea facturilor de energie termică, în funcţie de venituri şi de preţul local de referinţă. „Aceste ajutoare vor ajunge direct la populaţie, prin intermediul administraţiilor locale, şi vor ţine cont de criterii mai stricte pentru a determina care sînt persoanele care au într-adevăr nevoie de ajutor, deoarece se află într-o situaţie materială dificilă“, explica primarul George Scripcaru.

La iarnă, energia termică şi apa caldă ar putea fi cu 15-20 la sută mai scumpe. Asta după ce ieri guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care anulează preţul de referinţă la energia termică. Potrivit Ministerului Administraţiei şi Internelor, primăriile vor avea libertatea să stabilească preţul gigacaloriei, în funcţie de nevoile locale şi de investiţiile necesare în reabilitarea sistemului de termoficare. Dacă se scumpeşte căldura, soluţia pare a fi debranşarea şi instalarea unei centrale de apartament, pentru ca fiecare să plătească doar atîta cît consumă. Numai că, în paralel cu scumpirea energiei termice, condiţiile de debranşare de la sistemul centralizat devin tot mai dure. Din martie anul viitor, potrivit noilor modificări ale legii serviciilor publice de alimentare cu energie termică, publicate în Monitorul Oficial în urmă cu cîteva zile, cel care doreşte să se debranşeze de la sistemul centralizat trebuie să obţină şi acordul vecinilor care locuiesc deasupra şi dedesubt. Chiar dacă vom face un efort financiar şi ne vom pune propria centrală în casă nu vom face însă economii. Pentru că, din iarnă, se vor scumpi şi gazele naturale. Asupra consumului casnic, majorarea nu va avea mare efect, promit guvernanţii, pentru că este vorba de aproximativ 20 de dolari pentru mia de metri cubi. Statul va încerca să diminueze şocul scumpirilor şi va acorda în continuare subvenţii. Dar numai pentru cei care vor dovedi că într-adevăr nu au cu ce plăti. În schimb, sumele nu vor mai fi acordate regiilor ci direct celor care au nevoie.

Tarife mai mici pentru Braşov

Guvernul a aprobat ieri Ordonanţa privind instituirea preţurilor locale de referinţă (PLR) pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, a anunţat Vasile Blaga, ministrul Administraţiei şi Internelor. Actul normativ al Guvernului, aşteptat de mai mult timp de administraţiile locale din ţară, prevede că preţurile locale de referinţă vor fi stabilite „de autorităţile competente“, probabil ANRE, în funcţie de specificul zonei, respectiv condiţiile de iarnă, capacitatea de plată a populaţiei, combustibilii folosiţi la producerea căldurii şi posibilitatea bugetelor locale de susţinere bugetară a populaţiei pentru plata energiei termice. Ministrul Blaga a mai spus că tarifele locale ar trebui să fie mai mici pentru oraşe precum Bucureşti, Oradea, Braşov sau Iaşi, unde centralele termice sînt avansate din punct de vedere tehnologic, în timp ce în localităţi ca Botoşani, unde instalaţiile de încălzire sînt învechite, ar urma să fie introdus un preţ local mai mare.

Consiliile locale pot mări costul de referinţă

Ministrul a mai spus că autorităţile locale pot stabili, în zonele în care populaţia deţine resursele financiare necesare, un tarif chiar mai mare faţă de preţul local de referinţă. Pentru Braşov, Consiliul Local a aprobat în această săptămînă tariful de producţie pentru energia termică livrată de CET, tarif care se ridică la 315,467 RON/Gcal şi care cuprinde costurile de producere şi transport a energiei termice (243,407 RON/Gcal), costurile de distribuţie (67,11 RON/Gcal) şi cele de furnizare (4,95 RON/Gcal). Preţul naţional de referinţă al energiei termice era de 107,5 lei/gigacalorie, însă potrivit declaraţiilor oficialilor Municipalităţii şi ai CET, preţul era mult prea mic pentru a permite termocentralelor să se descurce cu plata facturilor către furnizori, în condiţiile în care şi subvenţiile s-au redus semnificativ în ultimii ani. Consiliul Local are 60 de zile la dispoziţie pentru a adopta un preţ local al energiei termice, care se va regăsi pe factura abonaţilor.

Subvenţii mai puţine

Actul normativ menţionează că autorităţile locale sînt obligate să subvenţioneze cu minim 10% cheltuielile de producere a energiei termice, în timp ce guvernul, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, va acorda sprijin financiar din bugetul statului CET-urilor, pentru achiziţionarea de combustibili. Ajutorul de stat nu poate depăşi 45% din costurile pentru combustibilul propriu folosit de fiecare CET. Aceste prevederi intră în vigoare la 1 ianuarie 2007 şi sînt valabile pînă la sfîrşitul anului 2009. Sumele acordate de la bugetul de stat, respectiv de la bugetul local se pot acorda şi în avans furnizorilor de energie termică în vederea constituirii stocurilor de combustibili pentru sezonul rece. În schimb, vor fi tot mai puţini cetăţeni care vor primi ajutor pentru plata energiei termice. Asta deoarece în completarea Ordonanţei privind introducerea preţului local de referinţă, Ministerul Muncii a primit sarcina de a elabora un proiect pentru un alt act normativ al guvernului, privind acordarea de ajutoare pentru încălzire populaţie cu venituri mici. „Aceste ajutoare vor ajunge direct la populaţie, prin intermediul administraţiilor locale, şi vor ţine cont de criterii mai stricte pentru a determina care sînt persoanele care au într-adevăr nevoie de ajutor, deoarece se află într-o situaţie materială dificilă“, explica, în urmă cu ceva timp, primarul George Scripcaru.

A crescut şi preţul gazului

Noile prevederi ajută CET-urile să devină, dacă nu profitabile, cel puţin funcţionale. Pentru majoritatea abonaţilor la sistemul centralizat însă, scumpirea este însă o gaură în plus în buzunarul şi aşa peticit. De parcă nu ar fi de ajuns scumpirea gigacaloriei, se preconizează şi o nouă majorare a tarifului la gazul metan. Potrivit ministrului Economiei şi Comerţului, Codruţ Şereş, mia de metri cubi de gaz va ajunge la 300 de dolari, ceea ce înseamnă o scumpire de 15-20 de dolari faţă de actualul preţ. Chiar şi aşa, factura la gaz pare să fie mai mică decît cea pe care braşovenii o vor avea de plătit la CET în această iarnă, mai ales că în balanţă stă şi recenta experienţă cu lipsa apei calde, în care nu s-a găsit deocamdată o soluţie în stare să redea apa caldă celor care îşi achită corect facturile. Astfel că tot mai mulţi braşoveni înclină spre debranşare de la CET şi instalarea unei centrale de apartament. Potrivit conducerii CET, cam 800 de cereri de debranşare se aflau înregistrate la sediul instituţiei, de la începutul anului, în condiţiile în care, înainte de criza gazului, erau doar aproximativ 600. Oricum, din ’90 şi pînă în prezent, CET a rămas cu puţin peste jumătate din abonaţii casnici. Adică, aproximativ 47.000 de apartamente, din cele 75.000 pe care le deservea în 1990.

Restricţii la debranşare

Cei care vor să se debranşeze au însă o nouă surpriză, pentru că de vreo cîteva zile, a apărut în Monitorul Oficial Legea nr 325/14 iulie 2006, referitoare la serviciile publice de alimentare cu energie termică, lege care introduce restricţii în plus la debranşare. Legea intră în vigoare din 21 aprilie 2007. Din acel moment, cei care doresc să se debranşeze vor avea nevoie nu numai de acordul vecinilor de pe acelaşi palier, ci şi de al celor de deasupra şi de la etajul inferior. În plus, singura „firmă“ care va putea face debranşarea este cea care asigură şi furnizarea. Există şi o veste bună: un paragraf special al legii, intrat în vigoare din 30 iulie 2006, prevede că nu va mai fi permisă construirea blocurilor sau a altor imobile tip condominiu dacă acestea nu vor avea şi instalaţii individuale, pe fiecare apartament, de distribuţie şi contorizare. „Este o prevedere care vine să completeze obligativitatea, de la anul, a realizării distribuţiei pe orizontală“, afirmă directorul general CET, Mircea Paraschiv.

Preţuri mici la debranşări

• În prezent, pentru o debranşare, solicitantul trebuie să obţină acordul vecinilor de pe orizontală şi al asociaţiei de proprietari, cu care se prezintă la CET, care trebuie să decidă şi să acorde un aviz tehnic. Taxa de eliberare a avizului tehnic este de 35 RON, iar dacă lucrarea de debranşare este executată tot de CET şi nu de o altă firmă, se percepe un tarif de 50 RON/calorifer, dar nu se mai percepe taxa pentru aviz. Rebranşarea este gratuită, eventual CET aplicînd doar un preţ al materialelor necesare rebranşării.

Un sfert din apartamente sînt debranşate

• Un sfert dintre apartamentele din România sînt debranşate de la sistemul centralizat de încălzire şi peste 20% dintre oraşele reşedinţă de judeţ au renunţat parţial sau în totalitate la serviciile regiilor locale de termoficare, arată raportul „Termia“ 2006, realizat de portalul naţional de administraţie publică. Locuitorii oraşelor Satu Mare, Baia Mare, Sfîntu Gheorghe şi Slatina şi-au debranşat în totalitate locuinţele de la regiile locale de termoficare, alegînd centralele de apartament, cele de bloc sau convertoarele pe gaze naturale. În Tîrgu Jiu au fost debranşate aproximativ 97% din numărul total de apartamente, în Slobozia 95,9%, la Călăraşi 95,6%, în Sibiu 92,8%, la Alba Iulia 87,5% şi la Zalău 85%.

Distribuie pe Facebook acest articol
pentru a putea fi citit ďż˝i de prietenii tďż˝i!

Comentarii: